Fructele + 20%, legumele + 10%, ouăle + 50%

Anunțate din martie, majorările de preț și-au făcut apariția din februarie. Prețurile cresc de la o zi la alta în Brintex, iar scumpirile nu se vor opri aici Depozitul en-gros din Brintex este principalul loc de aprovizionare pentru micii retaileri. De aici provin carnea, fructele, legumele și ouăle și o parte din brânzeturile pe care le găsim zilnic în micile alimentare. În urmă cu trei săptămâni, un bax de banane de 18 kilograme costa aici 60 de lei. Acum costă 100. Kilogramul de clementine era 3 lei, iar cel de mandarine 3,5, iar acum sub 3,8 - 4 lei nu mai găsești decât calitatea a II-a. Chiar dinainte de scumpirile anunțate pentru 1 martie, prețurile au luat-o razna. „Anul ăsta a fost mai dificil decât anii trecuți. Cartofii i-am luat azi cu 60 de bani, dar săptămâna trecută erau 50 de bani. Morcovii au fost 1 leu, acum i-am luat cu 1,4 -1,5 lei. Arpagicul l-am luat cu 6 lei săptămâna trecută, acum e 8 lei”, a declarat un patron de alimentară. Scumpirile au toate șansele să intre în istorie. „În alți ani nu au fost creșteri atât de mari ca anul ăsta. Nici măcar de Paște, când vorba aia, oricum se caută”, ne spune un alt comerciant. Cu 50 de bani/săptămână În fiecare săptămână, legumele și fructele se scumpeau cu minim 0,5 lei, valoare pe care unii retaileri de cartier o amortizau pentru a-și păstra clienții. Cea mai mare majorare a prețurilor s-a simțit însă la ouă. De la 0,35 lei, cu cât se putea achiziționa o bucată, la începutul lui februarie, prețul a ajuns acum la 0,7 lei. „Ouăle s-au scumpit, prețul e dublu. Acum o lună erau 35-40 de bani. Acum a ajuns și la 85 de bani. Chiar azi la radio am auzit că spațiul pentru găini trebuie să fie mai mare. Tocmai de aceea multe ferme s-au închis”, ne spune Alexandru Ionciu, un alt patron de alimentară. Scumpirile s-au imprimat și ele pe bonurile de casă, care sunt mai scurte decât în alte perioade ale anului, semn că clienții sunt tot mai puțini. „Erau 40 de bani, 35-38. Acum e 75 de bani. Lumea nu mai cumpără. O să ajungem să vindem la bucată. Luăm un ou de aici și-l împărțim în patru”, ne spune un Ilie Neculai, un „băcan” de cartier. Inițial zăpada, apoi normele UE Majoritatea ouălor care ajung în tigaia brașovenilor sunt de proveniență Polonia, unul din cei mai mari exportatori de produse avicole din Europa. Cât timp nămeții și gerurile au îngropat principalele artere de transport din Balcani, importatorii aveau un motiv bun să-și scumpească marfa. „Din afară n-au intrat ouă, din cauza zăpezii. Fermele din România produc mai puțin acum. Găinile românești se ouă puțin”, ne spune un turc, en-grosist de ouă. Acum, astfel de explicații par depășite. În realitate, motivul dublării prețurilor la ouă este altul. „De la 1 ianuarie 2012, cuștile îmbunătățite sunt obligatorii în crescătorii. Foarte multe ferme de acest tip care n-au reușit să-și modernizeze tehnologia, au fost forțate să-și oprească activitatea. În județul Brașov și-au închis activitatea, pe când celelalte ferme și-au mărit capacitatea. Un alt motiv este transformarea din zona de baterii în zonă de creștere la sol, astfel că se diminuează numărul de păsări”, a declarat Dorin Enache, director DSV. La nivelul județului Brașov, o singură fermă avicolă, de la Ghimbav, a fost închisă pentru că nu s-a putut alinia la noile norme europene. Producția nu a fost afectată pentru că în ultima perioadă, alte ferme și-au deschis porțile. Găinile românești asigură însă doar 30% din cererea autohtonă, astfel că restul de 70% este suplimentat de importuri.