Frigul sporește numărul anginelor

Iarna este unul dintre sezoanele cele mai favorabile anginelor (faringitelor). Temperaturile foarte scăzute din această perioadă fac ca faringitele virale și bacteriene să se manifeste la un număr mare de persoane. Inexistența unei umidificări a aerului din locuințe în timpul lunilor de iarnă uscate sau chiar pe tot parcursul anului predispune la infecții respiratorii. Umezeala din aer ajută la menținerea umedă a mucoaselor din tractul respirator, făcându-le astfel mai rezistente. „Durerile spontane intense, agravate de deglutiție sunt cele care îi trimit pe pacienți la medic. Atenția către astfel de probleme medicale trebuie să fie mărită, pentru că inflamația puternică cu edem poate duce la strâmtorarea istmului faringian, provocând disfagie (imposibilitatea de alimentare – n.r.) și chiar sufocare”, explică medicul brașovean Liliana Petru. Infecția este contagioasă Faringita streptococică este o infecție bacteriană a peretelui posterior al faringelui și a amigdalelor. Țesuturile sunt iritate și inflamate, cauzând subit durerea severă a gâtului. Infecția streptococică a gâtului se transmite de la o persoană la alta. Când o persoană care are o infecție cu streptococ la nivelul gâtului respiră, tușește, strănută, picături mici de salivă ce conțin streptococi, se răspân-desc în aer și pot fi inspirate și de alte persoane. „Pentru a evita îmbolnăvirea prin faringita streptococică se recomandă evitarea contactului cu persoane care au infecție cu streptococ. Se recomandă, de asemenea, spălarea mâinilor cât mai des, mai ales în prezența persoanelor răcite, cu afecțiuni virale sau bacteriene. Nu este deloc indicată folosirea în comun a periuței de dinți, tacâmurilor, farfuriilor și paharelor”, concluzionează medicul. Bacteria se transmite, aproape întotdeauna, prin picăturile de salivă de la persoane infectate. Vorbirea pe nas Inflamația gâtului este, în mod obișnuit, produsă de infecții virale sau alți iritanți, cum ar fi fumul, alergenii, aerul uscat, sau de leziuni ale gâtului și nu de infecții cu streptococ. Simptomele bolnavului de faringită sunt simțite și de cei apropiați. Vocea are un caracter nazonat, cunoscut în popor ca „vorbirea pe nas”. Deseori, apare o salivație abundentă, iar în cursul anginelor foarte grave, gangrenoase sau ulceronecrotice, cavitatea bucală emană un miros foarte urât mirositor. Febra mare de 39° C - 40° C este însoțită de obicei de frisoane, dureri musculare și cefalee. Nu este exclusă nici apariția unei stări apatice, cu greață și vărsături. Complicații precoce și tardive Complicațiile anginelor sunt numeroase și variate, putând să apară precoce sau spre sfârșitul bolii. Sinuzitele, otitele medii supurate și mastoiditele sunt printre cele mai frecvente complicații precoce. „Chiar faringitele discrete, însă repetate pot fi însoțite de ceea ce numim în termeni de specialitate «catar tubar» cu inflamație cronică și scăderea acuității auditive. Complicațiile tardive apar la două – patru săptămâni de la debutul anginei. Cele mai importante sunt cele care urmează infecțiilor cu streptococi de tip beta-hemolitic putând duce la boala reumatismală (reumatismul articular acut) sau glomerulonefrită acută difuză”, amintește doctorul. Izolarea este necesară Tratamentul, atât la domiciliu, cât și la spital, se va realiza numai după ce bolnavul a fost izolat, dată fiind contagiozitatea acestor angine. „La nivel local, au efect gargarele cu soluții emoliente și călduțe, asemenea cea- iurilor, fiind recomandată nu numai pentru îndepărtarea depozitelor, ci și pentru acțiunea favorizantă asupra cicatrizării. Nu trebuie folosite antiseptice iritante pentru mucoasă, care scad rezistența locală, și nici aplicările locale cu albastru de metilen sau sulfamidecum, cum se mai practică în popor”, subliniază dr. Liliana Petru. Tratamentul medicamentos se realizează pe baza unei rețete de la medicul specialist, care conține antibiotice și medicații cu rolul de a crește rezistența generală, un exemplu în acest sens fiind vitamina C.