Francezii ar aplica Legea Malraux în Centrul istoric al Braşovului

 

Gabriel de Broglie, cancelar al Institutului Franţei şi fost colaborator al scriitorului Andre Malraux, fost ministru al Culturii în Franţa în perioada 1958 – 1969, a declarat, într-un interviu, că primul oraş pe care l-a vizitat în România a fost Braşovul. „Dacă ar fi să aplicăm Legea Malraux, am face-o în centrul istoric al Braşovului. Este o zonă care poate fi delimitată foarte uşor, are foarte multe clădiri vechi care, din ce am putut vedea, nu sunt foarte bine întreţinute. Cred că ceea ce lipseşte acum este, evident, finanţarea. I-am zis persoanei care mă însoţea: «Uite, nu e nevoie de o Lege Malraux votată în Parlament, ci municipalitatea ar putea proteja această zonă, delimitând-o foarte clar şi luând măsuri în acest sens, restaurând imobilele vechi, cu avantaje fiscale». În fine, Legea Malraux consider că a fost o reformă foarte importantă, care a funcţionat foarte bine în Franţa şi în Belgia şi care poate fi aplicată oriunde”, spune de Broglie.

Legea Malraux a fost adoptată în 1964 şi a fost realizată pentru a prezerva centrele istorice ale oraşelor. Simplificând, Legea Malraux înscrie centrele istorice ale oraşelor în perimetre în care totul este protejat iar orice modificare este supusă legii monumentelor istorice şi regulilor urbanistice din această zonă. Legea stabileşte foarte clar modul în care o zonă protejată este finanţată, cum pot fi făcute modificări acolo şi care sunt autorităţile responsabile pentru acest lucru. Legea amintită a permis salvarea patrimoniului anumitor centre urbane istorice, datorita în special Operaţiunilor grupate de restaurare imobiliară, în cadrul cărora proprietarii grupaţi în asociaţii sindicale beneficiau de subvenţii publice pentru efectuarea de lucrări de restaurare a clădirilor lor.

 

Neputinţa şi nepăsarea proprietarilor

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, a precizat că zona centrului istoric este foarte clar delimitată şi există legislaţie la nivel naţional de protejare a acestor zone arhitecturale istorice, numai că singura problemă în calea renovării clădirilor de patrimoniu este neputinţa, dar şi nepăsarea unora dintre proprietari, ţinând cont că autorităţile locale nu pot investi pe proprietăţi private. „Există prevederi legale pentru a încuraja reabilitarea acestor clădiri, respectiv scutirea de la plata impozitului pentru proprietarii clădirilor monument istoric, însă, problema este că aceste clădiri au mai mulţi proprietari şi nu toţi îşi permit să achite lucrările de restaurare sau există şi cazuri în care nu le pasă de acest lucru. Municipalitatea a încercat tot felul de metode pentru a încuraja renovarea clădirilor. Acolo unde sunt şi apartamente proprietate a Primăriei am decis să alocăm cu prioritare fondurile necesare pentru a suporta partea noastră de cheltuieli, dar şi să identificăm alte resurse financiare, iar în acest sens am constituit Asociaţia Salvaţi Centrul Istoric. Totodată, am încercat să suportăm noi cheltuielile pentru proiectul tehnic, printr-o colaborare cu Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, dar nici aşa nu am reuşit”, a precizat Sorin Toarcea.