Fotoliul cu ridicare asistată, pentru părinții care se ridică tot mai greu din fotoliul vechi

Pentru familiile care se gândesc la o schimbare, fotoliile cu ridicare asistată, numite în magazine și lift recliner, rezolvă tocmai clipa ridicării, fără să schimbe obiceiurile celui care stă în ele. Alegerea lor cere însă ceva mai multă atenție decât a unui fotoliu obișnuit, pentru că dimensiunile, mecanismul și chiar locul prizei contează pentru cineva care nu se mai poate baza pe forța brațelor.

Mecanismul care împinge fotoliul înainte și în sus

Un fotoliu cu ridicare asistată are un motor electric care, la apăsarea unui buton, ridică întreaga structură și o înclină spre înainte, aproximativ la 45 de grade, până când ocupantul ajunge aproape în picioare, cu tălpile pe podea și cu greutatea mutată deja deasupra lor. Aceeași telecomandă face și drumul invers, coborând fotoliul pentru așezare. În poziție normală, el se folosește ca un recliner obișnuit, cu spătarul care se lasă pe spate și cu suportul pentru picioare care se ridică odată cu el.

Diferența față de un recliner manual se simte tocmai la vârstele la care manetele devin o problemă, deoarece la modelele mecanice spătarul se lasă pe spate prin împingerea corpului, iar revenirea în poziție verticală cere forță în brațe și în abdomen. La un model electric, toate mișcările se fac din butoane, lent și fără smucituri, astfel încât fotoliul se poate opri în orice poziție intermediară, de pildă puțin înclinat pentru un somn de după-amiază sau cu picioarele ridicate pentru citit.

Măsurătorile de făcut înainte de comandă

Prima cifră de verificat este înălțimea șezutului, adică distanța de la podea la perna pe care se stă, pentru că un vârstnic se ridică mai ușor de pe un șezut aflat aproximativ la nivelul genunchilor decât de pe unul jos, iar fotoliul vechi, lăsat în timp, are de multe ori câțiva centimetri sub această valoare. A doua este adâncimea șezutului, care trebuie să permită spatelui să atingă spătarul fără ca marginea pernei să apese în spatele genunchilor, iar a treia este înălțimea cotierelor, de care mâinile se sprijină la fiecare mișcare.

La acestea se adaugă greutatea maximă admisă, înălțimea recomandată a utilizatorului, acolo unde producătorul o menționează, și spațiul din spatele fotoliului, fiindcă unele modele trebuie așezate la câteva zeci de centimetri de perete ca să se poată înclina complet. Priza merită verificată și ea înainte de livrare, pentru că un cablu tras pe sub covor, pe traseul pe care vârstnicul merge noaptea, devine un risc de împiedicare.

Odată făcute aceste măsurători, un fotoliu recliner electric cu funcție de ridicare poate fi comparat cu alte modele pe criterii concrete, care spun mai mult decât fotografiile de prezentare despre felul în care va fi folosit în fiecare zi.

Două fotolii cu ridicare și un recliner clasic, puse alături

Primul dintre ele, un HOMCOM cu ridicare electrică, are 93 x 104 x 100 cm în poziție normală, ajunge la 165 cm lungime când e complet înclinat și la 131 cm înălțime în poziția de ridicare, în care se înclină cu 45 de grade spre înainte. Șezutul, de 57 x 60 cm, se află la 50 cm de podea, cotierele la 58,5 cm, iar spătarul coboară până la 150 de grade, odată cu suportul pentru picioare, care se mișcă sincronizat. Sub tapițeria cu efect de catifea sunt arcuri în buzunar, greutatea maximă admisă este de 135 kg, iar pe lângă cele 8 puncte de vibrații, cu 3 moduri și 3 intensități, fotoliul are și încălzire în zona lombară, două telecomenzi, o priză USB pe telecomandă și două buzunare laterale.

Celălalt fotoliu cu ridicare asistată, de 94 x 96 x 106 cm, ajunge la 143 cm înălțime în poziția de ridicare și se înclină tot cu 45 de grade, însă spătarul coboară până la 135 de grade și se poate opri în orice poziție intermediară. Șezutul, de 44 x 54 cm, este puțin mai jos, la 46 cm de podea, greutatea maximă admisă urcă la 150 kg, iar producătorul indică o înălțime a utilizatorului de până la 190 cm, util de știut în familiile cu bărbați înalți. Are tapițerie din microfibră, 8 puncte de vibrații, două telecomenzi și două buzunare laterale și se montează în aproximativ cinci minute.

Ca termen de comparație, un recliner manual din aceeași familie, de 97 x 90 x 96 cm, se înclină până la 135 de grade cu ajutorul unei manete laterale, are șezut de 50 x 53 cm, la 47 cm de podea, și suportă 150 kg, însă nu are funcția de ridicare. Pentru un vârstnic care se ridică încă fără ajutor, dar vrea să stea cu picioarele sus, poate fi suficient. Pentru cineva care se sprijină deja de mâinile celorlalți, cu butonul care ridică fotoliul se descurcă singur acolo unde maneta l-ar obliga să ceară ajutor.

Primele zile cu telecomanda în mână

Oricât de simplu ar fi mecanismul, primele zile cer puțină răbdare și cineva din familie alături, care să arate fiecare buton de câteva ori și să lase vârstnicul să încerce singur ridicarea și coborârea, fără grabă. Telecomanda se ține la îndemână, într-unul dintre buzunarele laterale, iar dacă există două, una poate fi marcată cu o bandă colorată pentru mișcările fotoliului, ca să nu fie confundată cu cea pentru masaj. Pentru persoanele cu probleme de echilibru sau cu afecțiuni care le limitează mișcarea, merită întrebat medicul de familie sau kinetoterapeutul dacă ridicarea asistată se potrivește situației lor, mai ales dacă fotoliul va fi folosit și pentru somn.

Fotoliul vechi poate rămâne în casă, mutat într-o altă cameră pentru musafiri, însă locul de lângă fereastră, unde vârstnicul își petrece după-amiezile cu ziarul și cu televizorul, îl primește pe cel nou. După câteva săptămâni, duminicile arată altfel, cu tatăl care se ridică singur din fotoliu și vine la masă fără să aștepte un braț de sprijin.

Sursa foto: Magnific.com