Fostul şef ANI, braşoveanul Horia Georgescu, audiat la DNA

Teoria „infiltraţilor”, importată în România de la experţii israelieni, pare să fie, de fapt, mult mai veche în ţara noastră. Practic, se dovedeşte că aproape nu există instituţie importantă în care să nu fi pătruns corupţi. Un alt exemplu de lup pus paznic la oi s-ar părea că avem şi la Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Fostul preşedinte al instituţiei, braşoveanul Horia Georgescu, a fost audiat joi după-amiaza, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Horia Georgescu, care a fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, este judecat din 2015 într-un dosar care vizează despăgubiri acordate de ANRP pentru imobile supraevaluate. În acelaşi dosar sunt judecate alte şapte persoane care au făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, acuzaţiile fiind de abuz în serviciu.
Din surse judiciare rezultă că Horia Georgescu a fost ieri dimineaţă la DNA, citat într-un al doilea dosar privind despăgubiri date de Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP), în care a fost audiat şi omul de afaceri Mihai Rotaru. Aceleaşi surse precizează că dosarul în care Georgescu va fost audiat vizează o despăgubire aprobată de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP. Şi omul de afaceri Mihai Rotaru a fost audiat joi în aceeaşi cauză, dar şi fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, surse judiciare spunând că aceasta nu a dat declaraţii în acest dosar.
După amiază, procurorii DNA – Secţia de combatere a corupţiei au anunţat că au dispus joi continuarea urmăririi penale faţă de un lot de suspecţi bine înfipţi în funcţii publice. Este vorba de un total de 12 persoane din care şapte angajaţi ai ANRP, în frunte cu Opre Gianina Ancuţa, preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data faptei. Alături de ea, urmăriţi sunt şi Morărescu Cristian, Georgescu Horia, Constantinovici Rodica, Baciu Remus Virgil, Alexandru Lăcrămioara, la data faptelor membri ai aceleiaşi comisii, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.
În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: „În zilele de 03 şi 29 septembrie 2009, suspecta Opre Gianina Ancuţa, în calitate de preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.), împreună cu ceilalţi suspecţi - membri ai aceleiaşi comisii, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat, în trei dosare de despăgubiri, rapoarte de evaluare prin care trei suprafeţe de teren (4,93 ha, 3,48 ha şi 2,32 ha) situate în municipiul Bistriţa au fost evaluate la 47.370.400 lei, 29.507.700 lei şi 21.356.700 lei (în total 98.234.800 lei), sume ce au fost acordate drept despăgubire suspecţilor Rotaru Mihai, Le Bomin Diana şi unei alte persoane, beneficiari ai drepturilor litigioase. Terenurile respective au fost supraevaluate de către suspecţii Vîţă Gheorghe, Papasteri Mihai şi Nuţiu Emil, în calitate de evaluatori desemnaţi de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu sumele de 39.475.330 lei, 24.006.584 lei şi 14.929.906 lei (în total 78.411.820 lei), ce reprezintă un prejudiciu în dauna bugetului de stat concomitent cu obţinerea unor avantaje patrimoniale pentru persoanele beneficiare ale sumelor de bani.
Concret, cei trei evaluatori au întocmit rapoartele respective cu nerespectarea prevederilor legale şi a Standardelor Internaţionale de Evaluare, prin selectarea unor comparabile neconforme (nu au comparat terenuri similare), unele puse la dispoziţie chiar de suspecţii - beneficiari ai despăgubirilor, prin luarea în considerare a amplasamentului imobilului doar în baza indicaţiilor beneficiarului şi fără a efectua verificările necesare referitoare la solicitarea, de la autorităţile şi instituţiile prevăzute expres în lege, a informaţiilor privind tranzacţii cu proprietăţi imobiliare.
Suspecţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”.
DNA face precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.