Curs BNR

1 EUR = 4.9763 RON

1 USD = 4.6386 RON

1 GBP = 5.8067 RON

1 XAU = 346.8933 RON

1 AED = 1.2629 RON

1 AUD = 3.0283 RON

1 BGN = 2.5444 RON

1 BRL = 0.9012 RON

1 CAD = 3.3920 RON

1 CHF = 5.0843 RON

1 CNY = 0.6401 RON

1 CZK = 0.1974 RON

1 DKK = 0.6672 RON

1 EGP = 0.0968 RON

1 HUF = 1.2671 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 2.9797 RON

1 KRW = 0.3376 RON

1 MDL = 0.2601 RON

1 MXN = 0.2723 RON

1 NOK = 0.4234 RON

1 NZD = 2.7650 RON

1 PLN = 1.1532 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4274 RON

1 TRY = 0.1430 RON

1 UAH = 0.1170 RON

1 XDR = 6.1159 RON

1 ZAR = 0.2442 RON

Editia 8171 - 26 apr 05:16

Forţa de muncă, cea mai mare provocare în 2020

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 06 ianuarie 2020

Din topul temerilor investitorilor a ieşit „creşterea fiscalităţii”

Forţa de muncă, cea mai mare provocare în 2020

Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri. 2020 este văzut de majoritatea investitorilor drept un an în care măsurile reale de reformă vor fi, din păcate, îngheţate, cu consecinţe directe în înrăutăţirea cadrului macro-economic, potrivit barometrului realizat de compania compania de consultanţă Frames.
După ce, la precedentul barometru de opinie, din luna iulie 2019, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă tinde să revină în prim-plan.
Întrebaţi care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri în anul viitor, peste 60% dintre firmele intervievate au indicat problema forţei de muncă, 53% dintre respondenţi au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% – creşterea inflaţiei, iar 36% s-au arătat îngrijoraţi de o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb.
„Criza forţei de muncă s-a accentuat în 2019, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. Dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii. În 2020, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluţii, cea mai solicitată de investitorii fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor, mai ales a celor tineri, în ţară, vezi modelul polonez”, arată concluziile barometrului.
Dincolo de criza forţei de muncă, investitorii estimează că economia va continua să se confrunte cu aceleaşi probleme structurale ca şi în 2019.
„Într-un an cu două runde de alegeri, este puţin probabil să asistăm la măsurile de restructurare necesare echilibrării cadrului macro-economic, având în vedere potenţialul impact negativ din punct de vedere electoral. În aceste condiţii, problemele din 2019 precum blocajul financiar se vor accetua în 2020, mai ales în condiţiile în care finanţarea business-ului va continua să fie o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea investitorilor”, afirmă experţi citaţi de Frames.
Din topul temerilor investitorilor a ieşit „creşterea fiscalităţii”, semn că oamenii de afaceri speră ca 2020 să aducă un Cod Fiscal fără modificări importante, având în vedere contextul electoral.

Economia pune frână în 2020
Temerile investitorilor privind decelerarea evoluţiei economice din S2 2019, prezentate în ediţia din iulie a Barometrului Frames, s-au confirmat, creşterea economică fiind sub cea estimată de Comisia Naţională de Prognoză şi de fostul guvern. În noua cercetare, realizată în această lună, oamenii de afaceri estimează că, în 2020, economia va continua să pună frână, pe fondul accentuării dezechilibrelor macro-economice.
59% dintre companiile chestionate estimează, astfel, că economia va creşte anul viitor cu 3-3,5%, iar 27% văd un avans economic chiar mai redus, sub nivelul de 3%. Numai 14% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 3,5%.
Proiectul de buget pe anul 2020 se bazează pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.

Deprecierea leului continuă
Combinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze în 2020. După ce, în barometrul din iulie 2019, o treime dintre oamenii de afaceri chestionaţi de Frames prognozau cursul în a doua parte a anului în intervalul 4,7-4,75 lei, fapt confirmat de evoluţia din prezent, pentru 2020, cei mai mulţi
investitori (68%) anticipează un curs oficial în jurul nivelului de 4,85 lei/euro. 21% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,85-4,9 lei, iar 11% văd cursul sub 4,85 lei/euro.

Investiţiile cu potenţial în 2020
Într-o economie aflată sub zodia consumului, cei mai mulţi dintre investitori (61%) estimează că afacerile din comerţ vor genera cel ridicat nivel de interes. Serviciile (47%), construcţiile (37%), transportul şi depozitarea (28%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (23%) se vor afla, de asemenea, în topul investiţiilor interesante.
De remarcat scăderea semnificativă a apetitului pentru agricultură, silvicultură şi pescuit faţă de ediţia precedentă a Barometrului Frames, de la 27% la 12%, un semn că provocările din zona de costuri de producţie, pricing, distribuţie şi vânzare s-au accentuat.
„Stimulat de creşterile salariale, consumul va continua să genereze cel mai ridicat interes şi în 2020, cu un tot mai puternic accent în zona de online. Sectorul de transport şi depozitare, strâns legat de acest segment, va aduce, de asemenea, o profitabilitate optimă, iar serviciile dedicate firmelor şi populaţiei, vor înregistra, în continuare, un interes major. Sectorul construcţiilor va continua să crească, iar presiunea pe preţuri se va accentua în zona marilor oraşe, acolo unde cererea de spaţii de locuit şi de birouri este semnificativă. Investiţiile în zona de IT (software) vor reprezenta, de asemenea, un punct de interes, grevate însă de criza de personal, extrem de puternică în acest sector”, mai arată concluziile barometrului.

Predictibilitate fiscală şi digitalizarea serviciilor publice
Dincolo de provocările economice şi de investiţiile cu potenţial din 2020, oamenii de afaceri au fost chestionaţi şi în privinţa măsurilor pe care le consideră necesare dezvoltării unui cadru economic stabil.
Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi.
Digitalizarea administraţiei publice (56%), investiţiile în infrastructură (45%), reducerea aparatului bugetar (38%) şi un plan naţional de reconversie profesională (24%) se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.
Barometrul semestrial privind starea economiei a fost realizat de Frames în perioada 1 – 15 decembrie 2019, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

+2 -2

Comentarii

Costea Ion

2020-01-06 13:13:22


Ce-mi „place” când aud de „criza” locurilor de muncă. Nu, tati, nu există așa ceva, există, cel mult, o criză de sclaveți. Lumea nu mai vrea să lucreze pe salariul minim!!! Oameni cu înaltă calificare sau femeia de serviciu, cei pentru care s-a inventat salariul minim, cei fără nici-o calificare, adică, au același salariu la patron. De aceea pleacă oamenii din țară, din cauza batjocurii salariale practicate de „patronatul” rrrumânistanez.

Sorin

2020-01-06 06:20:24


Criza de forța de munca este pt. firmele care își plătesc ,,prost,, angajații.....pt. restul nu este nici un fel de criza.

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie