Fondurile europene nu cad precum „para mălăiață”

- Domnule Marian Rasaliu, sunteți vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, membru PD, funcția dumneavoastră este politică… - Vă întrerup pentru a avea o abordare mai exactă și corectă, deoarece o funcție publică, o dată cu preluarea atribuțiilor conferite de aceasta, încetează a mai fi politică. Însă, pentru a nu fi acuzat că evit un răspuns tranșant, desigur, eu ca persoană, rămân consecvent politicii Partidului Democrat, organizație politică căreia aparțin, dar și programului electoral votat de electoratul brașovean. În același timp, încerc să răspund provocărilor imediate impuse de problemele pe care le are județul Brașov o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. Eu cred că principala preocupare a celor care conduc instituții publice, dar și a oamenilor de afaceri, ar trebui să fie accesarea de fonduri europene… - Mă provocați la un dialog tehnic lipsit de spectaculozitate publicistică. Și care ar fi modalitatea de a avea acces la banii contribuabililor europeni? - Aș invoca pragmatismul european, raționalitatea! Când spuneți „contribuabili europeni” vă rog să îi aveți în vedere și pe cetățenii României, deci și pe brașoveni. Vă reamintesc că fondurile structurale europene sunt și contribuiții românești. În primul rând trebuie să știți că există pe lângă Primăria Brașov Agenția de Dezvoltare Metropolitană și Agenția de Dezvoltare Durabilă, care se află pe lângă Consiliul Județean Brașov. Sigur, nu mă voi hazarda în a explica întreaga procedură tehnică, ci, doar în linii generale, vă voi prezenta câteva elemente importante. Totul începe cu un drum la una din aceste agenții și completarea unei cereri tip, fie prin resurse umane proprii, fie prin intermediul unei firme de consultanță. Există un model unic de cerere de finanțare pentru toate instrumentele structurale, cu anexe diferențiate pe fiecare Program Operațional. De asemenea, există în cadrul fiecărui minister câte o Autoritate de Management responsabilă cu gestionarea și implementarea fiecăruia dintre programele operaționale. - Concret, care sunt domeniile finanțabile în următoarea perioadă? - Trebuie spus că există o strategie elaborată de U.E. și prezentată prin Orientările Strategice Comunitare 2007 - 2013, în cadrul cărora există punctate priorități cum ar fi: atragerea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii, deci crearea de locuri de muncă și modernizarea sistemelor de protecție socială, investiții în infrastructura de transport, menținerea unui mediu de lucru sănătos, creșterea investițiilor în cercetare – dezvoltare. - Când vom putea vorbi de primele finanțări disponibile? - A fost lansat la Sibiu, Programul Operațional Regional (POR), și o dată cu acesta vor urma în scurt timp și primele finanțări. Obiectivul general îl reprezintă creșterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, astfel încât raportul între cea mai dezvoltată regiune, în termeni PIB, să nu se mărească. Dacă vorbim de Brașov, atunci trebuie să avem în obiectiv creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, valorificarea potențialului turistic, istoric și cultural. - Oricine poate avea acces la fondurile europene? Nu există discriminare? - Aș putea spune că oricine este serios, de la organizații nonguvernamentale, instituții publice, cum ar fi cele de sănătate, intervenții în situații de urgență, dar și cele de învățământ, primării, consilii locale și județene și nu în ultimul rând întreprinzătorii din cadrul Întreprinderilor Mici și Mijlocii și microîntreprinderi…Deci, iată, toate componentele ansamblului social… Așa că, se poate spune oricine, însă este important de știut că există un set de condiții pentru fiecare program operațional, pe care solicitanții trebuie să le îndeplinească. Aceste condiții se referă în special la capacitatea de a duce la bun sfârșit proiectul propus și acest lucru se vede încă de la început, după modul de întocmire a proiectului. De aceea, eu aș recomanda, pentru a avea succes, ca înainte de a depune un proiect, să existe și consultanța de specialitate. - Poate nu ar strica să dați un exemplu concret. - Ei bine, există în județul Brașov foarte multe clădiri care trebuie reabilitate, de asemenea reabilitarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor urbane, dar și promovarea mărcilor turistice sau amenajarea obiectivelor turistice naturale - toate acestea se pot realiza prin accesarea de fonduri europene. Proiectele vor fi înaintate, după caz, Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor sau Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului sau altor ministere, deoarece în cadrul fiecărui minister există câte o Autoritate de Management, acestea având responsabilitatea programului operațional propriu-zis de finanțare. - Rămâne ca brașovenii interesați de obținerea de fonduri europene să treacă pe la cele două Agenții menționate de dumneavoastră la începutul interviului. Pare destul de simplu. - Acolo vor găsi și funcționarii care le vor oferi toate informațiile necesare. Numai cine manifestă consecvență poate reuși, deoarece, până la aprobarea unui program de finanțare european, este obligatorie parcurgerea mai multor etape. Există o procedură strictă, ierarhică, impusă de instituțiile europene. Însă, repet, un program viabil trebuie susținut de profesioniști. - Spuneți că accesarea de fonduri europene ar trebui să fie o preocupare constantă a celor care conduc instituții publice. La Brașov există dispute politice care obstrucționează dezvoltarea și punerea în practică a unor proiecte. - Țineți neapărat să avem și o abordare politică. În primul rând, mediul afaceri ar trebui să manifeste o permanentă preocupare și un interes constant spre aceste fonduri, dar și clasa politică. În ceea ce privește disputele politice, care au la bază doctrine politice sau idei novatoare, ori cele care urmăresc programe – promisiuni electorale, ele sunt binevenite, pot fi constructive pentru comunitate, însă când sunt generate doar de orgolii personale sau de interese de grup, ele duc spre un punct orb, fără finalitate și viziune, păgubos pentru membrii comunității brașovene. Nu doresc să fiu angrenat în polemici politice inutile, lipsite de finalitate. Nu răspund acestor provocări. Eu sunt convins că doar fondurile europene reprezintă o soluție viabilă de dezvoltare a județului Brașov, că numai printr-un program urmărit riguros, comunitatea poate depăși impasul economic în care se află. Există, din păcate, zone slab dezvoltate în județul Brașov, culmea chiar în zona în care a existat un puternic potențial industrial, cum ar fi Zărnești, Făgăraș, Codlea. Prin accesarea a cât mai multe programe europene, implicit fonduri de dezvoltare și reabilitare a tuturor componentelor infrastructurii județene, vom înregistra cu adevărat progres economic. Noi, brașovenii, avem și avantajul că dispunem de potențial uman ce așteaptă să fie pus în valoare. Sunt sigur că imediat ce primele finanțări ale Uniunii Europene vor fi disponibile, și disputele politice se vor diminua în favoarea unui mediu concurențial, de evaluare a competenței fiecărui ales, a managerilor, dar și a mediului patronal, după realizări. La un moment dat m-ați întrebat dacă există discriminare privind fondurile europene. În acest context v-aș putea spune că, dacă va exista discriminare, atunci aceasta va fi dată de competența fiecărui manager de proiect. - Vorbiți de managerul de proiect ca de o nouă profesie. - Parțial da, însă nu este vorba de o nouă profesie propriu zisă, ci va fi nevoie de preocupare constantă pentru punerea în practică a unor strategii ale obiectivelor și proiectelor de dezvoltare. Fără acest gen de abordare managerială, a oricăruia dintre noi, indiferent de funcția instituțională pe care o ocupăm, nu vom putea vorbi de dezvoltare. Priviți România prin prisma nivelului la care se află alte state ale Uniunii Europene și poate mă veți înțelege mai ușor. Dacă nu ne vom schimba mentalitatea, în ceea ce privește abordarea realității, vom rămâne lipsiți de expresie în spațiul mioritic. De aceea, eu invit brașovenii la accesarea fondurilor Uniunii Europene și, înainte de orice, la elaborarea proiectelor de dezvoltare. - Într-un cuvânt, la inițiativă. - Puteți să-i spuneți cum vreți, importantă este finalitatea. Fondurile europene nu cad precum para mălăiață. Pentru obținerea acestora se impune consecvență, viziune și dorința de a face ceva. De a înlocui promisiunile cu acțiunea. Multe programe de finanțare au ca ultim beneficiar comunitatea, contribuabilul. - Eu cred că ați adus în discuție o chestiune delicată, deoarece, când este vorba de consecvență… - Tocmai din această cauză am și vorbit de schimbarea mentalității în a aborda realitatea. Nu aș dori ca lipsa de reacție în fața fondurilor U.E. să ne defavorizeze în fața celorlalți cetățeni ai Europei. - Domnule Marian Rasaliu, vă mulțumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. - Și eu vă mulțumesc, atât dumneavoastră, cât și cititorilor.