Folosit şi abandonat

PNL-ul, măcinat în teritoriu de o fuziune nefinalizată între PDL şi PNL şi poziţii contrare între membrii de partid, se mai confruntă cu o problemă: Klaus Iohannis, preşedintele în umbra căruia PNL a câştigat un val de simpatie, ar urma să-şi facă propriul partid. Preşedintele partidului prezidenţial ar urma să fie, potrivit surselor dcnews.ro din PNL chiar Dacian Cioloş, iar membrii ar fi din rândul celor din piaţă, tehnocraţi. Potrivit altor surse, liderii PNL au cerut deja de la Klaus Iohannis garanţii că nu intenţionează să abandoneze partidul pentru care a candidat la Preşedinţie, ei suspectând că la Palatul Cotroceni se pregăteşte construirea unei noi forţe politice în jurul guvernului de tehnocraţi şi al platformei pe care Preşedintele şi-o construieşte pe „vocea străzii”. Sursele citate susţin că liberalii nu au primit nicio garanţie că nu s-ar întâmpla aşa ceva, lucru care le-a sporit temerile legate de o strategie ascunsă a şefului statului. Un alt lucru care măreşte gradul de panică în interiorul PNL este faptul că nu li s-a spus clar dacă premierul desemnat, Dacian Cioloş, le va acorda şi lor dreptul de a face numiri la nivelul Guvernului, pentru posturile de secretar de stat, de directori în instituţiile deconcentrate, la regiile autonome, la prefecturi.

Modelul de partid prezidenţial, aplicat şi în cazul lui Mihai Răzvan Ungureanu, este unul adoptat şi în alte state europene. Însă, spre deosebire de alte state, în România, funcţionează pe alte principii. În republicile prezidenţiale, de regulă, preşedintele are un partid prezidenţial care se află şi la guvernare. Însă, spre deosebire de România, în aceste republici preşedintele răspunde în faţa electoratului de ceea ce face partidul prezidenţial. În ţara noastră, pe principiul că preşedintele ar fi apolitic, acesta conduce din umbră partidul prezidenţial, fără să-şi asume politic posibilele greşeli.