Flashmob şi contra-flashmob în Piaţa Sfatului

Ploaia torenţială le-a stricat planurile cârciumarilor braşoveni, care plănuiau vineri, la ora 15.00, să se îmbrace în cerşetori şi să ceară de pomană pe strada Republicii din Braşov. Prin acest gest ei doreau să atragă atenţia asupra fenomenului cerşetoriei. Din cauza vremii, acţiunea s-a transformat într-o întâlnire cu presa, la care au participat câţiva cârciumari, dar şi un reprezentant al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi doi reprezentanţi ai unor fundaţii care asigură servicii sociale.

„Câştigă şi 1.500 - 2.000 de lei pe zi”
Cârciumarii spun că în zona centrală a oraşului sunt două categorii de cerşetori, unii „ai locului”, iar alţii veniţi din alte părţi şi care, spun reprezentanţii unităţilor de alimentaţie publică, fac parte din reţele organizate, iar în unele situaţii sunt implicaţi minori.
„Sunt maşini care îi lasă în capătul străzii Republicii dimineaţa şi îi ridică seara, sunt oameni care îi păzesc pe aceşti copii şi noi le dăm haine şi de exemplu şi încălţări şi ei se întorc a doua zi şi spun că nu au voie să se îmbrace cu ele pentru că nu mai au ţinută de cerşetor şi practic nu mai primesc bani. (...) Câştigă şi 1.500 - 2.000 de lei pe zi”, a declarat proprietarea unui restaurant din centrul istoric.
Pentru a rezolva problema cerşetorilor, cârciumarii spun că un prim lucru care s-ar putea face este ca oamenii să nu le mai dea bani cerşetorilor, iar în acest mod aceştia nu vor mai fi motivaţi să ceară de pomană. De asemenea, reprezentanţii unităţilor de alimentaţie publică spun că va fi nevoie de o implicare mai mare a asociaţiilor care oferă servicii sociale.

„Nu am pretenţii la copii”
Pe de altă parte, dintre oamenii străzii care au venit pentru a-şi manifesta nemulţumirea, din categoria „oameni ai locului”, sprijiniţi de o braşoveancă, au spus că nu au altă opţiune, nu au o locuinţă, nu s-au spălat de mai multe luni şi unii dintre ei sunt bolnavi.
„Am o fată în Timişoara, este profesoară de muzică, are 26 de ani, am o nepoţică şi un nepoţel în Spania, lucrează acolo. Nu am pretenţii la copii, am o mână, am un picior, două picioare”, a fost, spre exemplu, declaraţia Geaninei Moise, prezentă şi ea la flash-mob. De amendat, spune că nu a amendat-o nimeni.

DGASPC: Părinţii spun că nu ştiu pe unde le umblă copiii
Pe de altă parte, reprezentantul DGASPC Braşov a declarat că se fac acţiuni şi ziua şi noaptea, pentru a identifica minorii care ies la cerşit, mai ales când acest lucru este făcut de minori. „Dacă îi luăm în calcul şi pe cei care spun că vând flori sau cărţi poştale, putem spune că fenomenul este amplu. Dar, trebuie luat în calcul şi faptul că sunt aceleaşi persoane care vând cărţi poştale, flori sau vederi. Anul trecut am avut 35 de acţiuni în care erau implicaţi copii în fenomenul cerşetoriei, am identificat 31, dar am reuşit să introducem în sistemul de protecţie socială 2. Anul acesta, până în luna mai am avut 11 acţiuni, cu 15 minori identificaţi, dar, la fel, doar 2 preluaţi în sistemul de protecţie”, a declarat directorul general adjunct al DGASP Braşov, Mihai Priboi. Acesta a spus că după ce sunt duşi în centrele de urgenţă sunt recuperaţi de părinţi, care afirmă că, printre altele, că nu ştiau unde este copilul.

Poliţia Locală: Amenzile se dau degeaba. 200.000 de lei acum de plată
Potrivit legii, cerşetoria este contravenţie. Poliţia Locală Braşov susţine că de la începutul anului a sancţionat peste 500 de oameni care apelau la mila publicului. Însă nimeni nu plăteşte amenzile a căror valoare totală se ridică, numai în Braşov, la 200.000 de lei.
„Cerşetorii sunt identificaţi, sunt îndepărtaţi din zona respectivă, sunt sancţionaţi şi, ţinând cont că 90% dintre ei sunt din afara Braşovului, din afara municipiului, sunt îndreptaţi spre locurile unde domiciliază”, a declarat Anca Lăutaru, purtător de cuvânt Poliţia Braşov.

La unison: nu le mai daţi bani
Ca şi patronii de restaurante, şi reprezentantul DGASPC susţine că acest fenomen nu va dispărea cât timp este „rentabil” şi a spus chiar faptul că ar putea fi modificată legislaţia, astfel încât „să fie sancţionate şi persoanele care le dau bani cerşetorilor”. Pe de altă parte, el a spus că cerşetoria este infracţiune, dar este foarte greu de dovedit, mai ales când pe stradă este un copil ca o floare sau o carte poştală.
Acelaşi apel, de a nu mai da bani „de pomană”, l-a făcut de altfel, anterior, şi viceprimarul Braşovului, Sebastian Rusu.
Totodată, reprezentanta Fundaţiei Bucuria Darului, Sânziana Vatră, a declarat că asociaţia pe care o reprezintă încearcă să îi includă pe oamenii străzii în nişte programe integrate, care presupun inclusiv ajutarea persoanelor să obţină un loc de muncă sau o pensie. De asemenea, ea a spus oamenii ar trebui să dea bani pentru susţinerea unor astfel de programe.