„Fiul meu nu va mai fi niciodată la fel, deşi s-ar fi putut”. Apelul unei mame din Braşov către medici: „V-aş ruga în genunchi: nu trataţi pe bandă rulantă”

O mamă care a primit un diagnostic greşit pentru fiul ei a lansat un apel către medici pentru a nu mai trata copii pe bandă rulantă, în grabă, pentru că aceste situaţii pot genera sechele grave.
Femeia şi-a povestit experienţa avută cu fiul ei, pentru care se simte vinovată că nu a luptat mai mult şi nu a ţinut cont de intuiţia ei. „Mă simt datoare să fac asta pentru a ajuta”, îşi începe povestea o mamă al cărei fiu a fost diagnosticat greşit de medici.
„Am ales să povestesc perioada prin care am trecut pentru că simt că e nevoie să fac asta pentru a ajuta şi pentru ca nimeni să nu mai treacă printr-o aşa experienţă. La începutul verii, în iunie 2023, fiul meu a experimentat un joc periculos imaginându-şi că se joacă «de-a ninja». Joacă în urma căreia a ajuns la Spitalul Municipal Codlea cu părinţii mei (eu fiind la muncă), însă acolo, personalul spitalului i-a îndrumat de urgenţă către Spitalul Clinic De Urgenţă Pentru Copii Braşov. Le mulţumesc celor de la Spitalul Municipal Codlea pentru că e evident că au văzut ceva mai mult. Către Braşov am plecat şi eu cu ei, ajunşi acolo, am povestit ce s-a întâmplat şi am aşteptat să fim preluaţi. Când ne-a venit rândul, copilul a fost urcat pe masă şi cusută rana. Am mulţumit şi am plecat acasă cu recomandarea de repaos pentru două săptămâni”.

„Am simţit că ceva nu e în regulă"
„Din seara acestei zile încep regretele mele şi sfaturile către toţi părinţii. Pentru că-mi cunosc copilul, am simţit că ceva nu e în regulă, am tot analizat piciorul şi l-am tot întrebat lucruri, iar concluzia mea a fost că îmi doresc să fie văzut din nou. M-am întors a doua zi la Spitalul Clinic de Urgenţă Pentru Copii Braşov şi am zis că eu bănuiesc că şi-a atins un nerv, am fost liniştită de personalul spitalului, spunându-mi că e normal să nu poată merge ca înainte şi că totuşi, pentru liniştea mea vor face o radiografie. Copilul repeta continuu că el mişcă piciorul (vorbim despre laba piciorului) dar «piciorul nu se mişcă, mami!», zicea asta într-una «mami, eu ştiu că-l mişc dar dacă mă uit la el, nu se mişcă».
În urma radiografiei nu a reieşit nicio problemă, iar eu repetam despre nervi, răspunsurile sunau cam aşa «nu sunt nervi în zona aia». Am plecat acasă şi timp de două săptămâni, până la scoaterea aţelor, l-am analizat non-stop, am dat telefoane, am întrebat în jurul meu dar nimeni, nimic. În ziua în care au fost scoase aţele, am întrebat din nou, aceleaşi răspunsuri: este normal! Mai e până se vindecă muşchiul! Va mai dura", a povestit mama.
În continuare, mama face apel la părinţi să-şi asculte mereu intuiţia şi mai ales copii, care deşi sunt mici sunt extrem de conştienţi de corpul şi nevoile lor. Astfel, femeia se acuză că nu a dat atenţie acestor detalii şi nu a luptat mai mult ca fiul ei să fie diagnosticat la timp aşa cum trebuie.

„Am avut cel mai groaznic atac de panică”
„Treceau zilele, iar eu nu vedeam niciun progres ci doar agravări, nu m-am oprit din căutări şi am avut noroc să îmi fie scos în cale un om care să mă asculte cap-coadă, acest om, îmi este coleg de muncă şi kinetoterapeut, când am terminat de vorbit mi-a răspuns cu: Ioana, copilul tău şi-a atins un nerv! E obligatoriu să faceţi o electromiografie! Am avut cel mai groaznic atac de panică, nu ştiu de ce, pentru că mi se confirma ce credeam, pentru că nu înţelegeam ce va urma, nu am idee. Am trăiat un şoc şi m-am învinovăţit pentru că nu am crezut în mine! Aşadar vă rog pe toţi cei care sunteţi părinţi:
1. Aveţi încredere în voi şi în copiii voştri!
2. Țineţi cu dinţii de ideea voastră şi nu vă lăsaţi până nu sunteţi ascultaţi!
3. Iar cel mai important lucru este: atunci când mama simte că copilul ei are ceva, cu siguranţă, copilul are ceva", a mai povestit femeia.

„Nu ne mai trataţi copiii în grabă!”
În acest context, mama face apel şi la medici să acorde mai multă atenţie fiecărui caz, pentru că se poate ajunge la situaţii mult mai grave. Aşa a fost şi cazul ei, iar soluţia salvatoare a venit doar pentru că nu a renunţat să facă şi alte investigaţii suplimentare.
„Iar rugămintea mea pentru toţi angajaţii spitalelor (toate spitalele), pentru toţi medicii din lumea asta: Ştiu că duceţi multe pe umerii voştri, ştiu că vă datorăm viaţa de multe ori, ştiu că nu a fost cu intenţie această eroare şi mai ştiu şi că sunteţi încărcaţi şi cu puţin timp dar totuşi, vă rog şi v-aş ruga în genunchi: nu trataţi pe bandă rulantă! Ascultaţi-ne! Nu ajungem la voi ca să vă risipim timpul şi nu ne bâlbâim şi tremurăm în faţa voastră pentru a vă face să vă emoţionaţi! Venim la voi cu lacrimi şi urlete ca să ne ascultaţi până la capăt şi să ne ajutaţi! Nu ne mai trataţi copiii în grabă!
Fiul meu nu va mai fi niciodată la fel deşi s-ar fi putut. Deşi sunt angajată din momentul în care am terminat facultatea, fiul meu nu a mai beneficiat de niciun ajutor, am făcut tot ce a fost necesar pentru a recupera cât mai mult posibil la Spitalul Sf. Constantin, la RMN Diagnostica Braşov şi totul facem în sistemul medical privat (aş enumera toţi oamenii pe care i-am cunoscut aici şi cărora le rămân profund recunoscătoare pentru că m-au ascultat cu adevărat şi ne-au ajutat să facem operaţia care era necesară din prima clipă)”.

„Dumnezeu ne-a dat o lecţie şi tot El ne-a îndrumat să găsim calea corectă”
„Nu sunt revoltată pe nimeni în afară de mine pentru că nu m-am luptat mai tare când eu am ştiut imediat ce are. Da, nu am ştiut ce nerv, nu am ştiut ce paşi urmează, nu am ştiut altceva decât că fiul meu nu «se preface», nu «se prosteşte», ci fiul meu a păţit ceva mai mult decât o simplă leziune externă.
Mulţumesc tuturor celor care ne-au fost alături! Continuarea poveştii are în ea doar oameni îngeri! Oameni care ne-au îndrumat şi susţinut! Mai avem mult de muncă, dar nu vom renunţa!
În tot acest timp încerc să-i fiu alături cât pot de mult şi să îi arăt câte lucruri frumoase poate oferi viaţa! Deşi e un copil, a tratat situaţia cu o maturitate de care nu credeam vreodată că este capabil la vârsta lui. Dumnezeu ne-a dat o lecţie şi tot El ne-a îndrumat să găsim calea corectă! Îmbrăţişări calde tuturor”, a conchis femeia.
Braşoveanca şi-a publicat povestea şI pe Facebook, pe grupul „Educaţie cu Blândeţe”. Până la închiderea ediţiei nu am obţinut un punct de vedere al Spitalul Clinic De Urgenţă Pentru Copii Braşov.