Firmele din Braşov au făcut afaceri de peste 10 miliarde de euro. Au depăşit Prahova şi Constanţa

Companiile braşovene au avut anul trecut o cifră de afaceri de 47,4 miliarde de lei (aproximativ 10,2 miliarde de euro). Creşterea economică a Braşovului a fost anul trecut de 15%, aproape dublă faţă de nivelul naţional, care s-a oprit la 8%. În 2006, cifra de afaceri a firmelor braşovene a totalizat 41,2 miliarde de lei.
Firmele din Bucureşti au avut un business de 509,1 miliarde de lei, fiind lider absolut, urmat de judeţele Ilfov - 95,4 miliarde de lei, Timiş - 61,9 miliarde de lei, Argeş -59 miliarde de lei şi Cluj - 58,7 miliarde de lei.
Faţă de anul trecut, Braşovul a urcat două poziţii în clasament, depăşind Prahova - 46,2 miliarde de lei, dar şi Constanţa - 44,4 miliarde de lei.
Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat anul trecut cu 8%, la 1.401 mld. lei (304 mld. euro), cel mai mare nivel atins vreodată de businessul local, atât în lei, cât şi în euro, iar în 25 de judeţe ritmul de creştere al vânzărilor a fost peste media naţională.
Mai mult, sunt 20 de judeţe de pe harta de business unde cifra de afaceri totală s-a majorat cu cel puţin 10% în 2017 faţă de 2016. Sunt acele judeţe care în ultimii ani au reuşit să atragă investiţii noi, de la zero în capacităţi de producţie, iar liderul este judeţul Alba (plus 35% în 2017 faţă de 2016), unde investiţia de peste 300 mil. euro a Daimler a început să se vadă în business încă de acum doi ani.
Bucureştiul rămâne cel mai important pol de business din ţară, companiile înregistrate aici raportând în 2017 o cifră de afaceri cumulată de 509 miliarde de lei, în creştere cu 4% faţă de 2016. Cu acest rezultat Capitala are o contribuţie de 36% la vânzările de anul trecut din economie. Niciun alt judeţ nu se apropie de acest nivel, singura zonă în care businessul cumulat stă să treacă pragul de 100 mld. lei fiind Ilfovul.
Datele de la Registrul Comerţului arată că peste 700.000 de companii au depus bilanţ pe anul 2017, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Polarizarea economiei se vede în continuare, mai ales că sunt judeţe în subsolul clasamentului unde nu se schimbă de la an la an. Mehedinţi, Teleorman, Covasna, Giurgiu şi Vaslui rămân pe ultimele locuri, dar în loc să reducă decalajul faţă de judeţele vecine, acesta se adânceşte. Caraş-Severin, Sălaj sau Vrancea raportează vânzări mai mari cu peste 10% şi ies din zona judeţelor fără impact pe harta de business a României.