Ficatul nu „ţipă”, dar te avertizează

Ficatul este unul dintre cele mai tăcute organe din corpul nostru. De multe ori, acesta suferă în tăcere, acumulând grăsime fără a trimite semnale clare până când problema devine serioasă. 
Steatoza hepatică, cunoscută popular sub numele de ficat gras, a devenit o afecţiune extrem de frecventă în era stilului de viaţă modern. „De cele mai multe ori, nu produce simptome în stadiile iniţiale, iar în cazul în care simptomele totuşi apar, acestea sunt nespecifice”, avertizează dr. Lavinia Andrada Căluşer, medic specialist gastroenterolog.
Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD, recent redenumit MASLD) este una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume, potrivit statisticilor. Aproximativ 1 din 3 adulţi la nivel global are ficat gras. Un studiu publicat în 2024 estimează că până în 2050, aproximativ 1.8 miliarde de oameni la nivel global vor suferi de boala ficatului gras metabolic (MASLD), devenind principala cauză de transplant hepatic.

Nu trebuie să bei ca să ai ficat gras
Una dintre cele mai mari confuzii este aceea că doar consumul de alcool duce la îmbolnăvirea ficatului. Dr. Lavinia Căluşer demontează categoric acest mit. „Ficatul gras apare foarte des şi la persoane care nu consumă alcool, mai ales dacă au probleme metabolice, dar consumul excesiv de alcool reprezintă o cauză importantă distinctă”.
Principalii factori implicaţi în apariţia ficatului gras sunt obezitatea, în special cea abdominală, rezistenţa la insulină, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială şi dislipidemia.
Potrivit medicului, mai rar, steatoza poate apărea în cadrul unor boli genetice sau ca urmare a administrării anumitor medicamente. „Testarea genetică nu este recomandată de rutină. Aceasta este utilizată în principal în cadrul studiilor de cercetare clinică sau în cazuri bine definite, de exemplu la pacienţi cu istoric familial şi un fenotip sever al bolii, în absenţa factorilor de risc metabolici”, a explicat medicul gastroenterolog.
Un alt mit frecvent este că această afecţiune nu prezintă riscuri pentru pacient. „În realitate, în lipsa unui management adecvat, ficatul gras poate evolua în timp către fibroză, ciroză hepatică şi chiar cancer hepatic”, a subliniat medicul.

Steatoza hepatică este adesea descoperită întâmplător
Se zice că ficatul nu doare, dar mai corect spus este că nu dă simptome specifice. Ele pot varia de la disconfort în partea dreaptă a abdomenului până la oboseală. De aceea, de cele mai multe ori, diagnosticul vine ca o surpriză.
„În general, steatoza hepatică este descoperită întâmplător, frecvent în cadrul unei ecografii abdominale de rutină. Aceasta se caracterizează prin evidenţierea acumulării de grăsime la nivelul ficatului, observată la ecografie sau, uneori, la examinări imagistice mai avansate, precum RMN-ul. În plus, analizele de sânge pot arăta modificări uşoare ale enzimelor hepatice (transaminazele), sugerând afectarea ficatului”.

Vestea bună: Ficatul se poate vindeca
Deşi mulţi pacienţi au un prognostic favorabil, neglijarea bolii poate duce la consecinţe dramatice. „În lipsa tratamentului, această afecţiune poate evolua progresiv de la fibroză hepatică la ciroză sau chiar la carcinom hepatocelular (cancer hepatic)”, avertizează specialistul.
Mai mult, aceşti pacienţi au un risc crescut de mortalitate de cauză cardiovasculară. Cea mai importantă lecţie oferită de dr. Căluşer este că „în stadiile incipiente, boala este reversibilă. Prin modificări ale stilului de viaţă, ficatul poate reveni la normal”.

Un caz real de succes
Dr. Căluşer are în practica sa clinică frecvent astfel de cazuri. O  poveste de succes care arată că adoptarea unui stil de viaţă sănătos poate duce la îmbunătăţirea funcţiei hepatice este cea a unui pacient cu diabet, obezitate şi valori crescute ale colesterolului care, după doar un an de regim echilibrat şi mişcare, a reuşit o performanţă uimitoare.  
„Pacientul cu diabet zaharat, obezitate, valori crescute ale transaminazelor şi hipercolesterolemie a fost evaluat iniţial, iar analizele au exclus alte cauze de afectare hepatică. Ecografia abdominală a evidenţiat o steatoză hepatică marcată. La reevaluarea după un an, pacientul a înregistrat o scădere ponderală de aproximativ 10 kg, ca urmare a adoptării unui regim alimentar echilibrat şi a activităţii fizice regulate. Analizele de laborator au arătat normalizarea funcţiei hepatice şi a nivelului colesterolului, iar ecografia a evidenţiat o ameliorare semnificativă a aspectului ficatului”, a spus dr. Căluşer.
În cazul oricărui pacient cu ficat gras, monitorizarea medicală este importantă. După diagnostic, pacientul trebuie să rămână sub supravegherea unui gastroenterolog pentru a evalua gradul de fibroză şi a exclude alte cauze, precum hepatitele virale B sau C.
„Prevenţia steatozei hepatice se bazează pe alegeri simple, de zi cu zi: o alimentaţie echilibrată, activitate fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului excesiv de alcool”, este concluzia dr. Căluşer. 

RECOMANDĂRILE PENTRU CEI CARE DORESC SĂ AIBĂ UN FICAT SĂNĂTOS
1.  Scăderea în greutate
 S-a demonstrat că o scădere de peste 6–7% din greutatea iniţială aduce ameliorări vizibile ale sănătăţii ficatului. Dr. Căluşer recomandă o slăbire treptată, de 0,5–1 kg pe săptămână. Medicii americani de la clinica Mayo confirmă că pierderea a doar 5% până la 10% din greutatea corporală poate reduce semnificativ grăsimea din ficat şi chiar inflamaţia existentă.

2.   Dieta Mediteraneeană
Este „standardul de aur”. Includeţi ulei de măsline, peşte, fibre şi alimente neprocesate.

3.  Mişcarea
Cel puţin 30 de minute de efort fizic moderat, de 5 ori pe săptămână. Această rutină creşte sensibilitatea la insulină şi „arde” grăsimea din ficat. Cercetări recente publicate din 2024 arată că exerciţiul fizic de intensitate moderată spre mare reduce riscul de progresie a bolii ficatului gras independent de menţinerea greutăţii, îmbunătăţind sensibilitatea la insulină.