Fetele de la Crihalma au dansat Fecioreasca în Parcul central

O alee a Parcului Central a fost, ieri, mai plină de culoare decât oricând. Un grup din Crihalma, îmbrăcat în port popular, doamnele având „măcău” pe cap, le-a prezentat braşovenilor unul din „dansurile simbol” ale României - Fecioreasca fetelor de la Crihalma, în care s-au prins şi fetiţe de şcoală, şi septuagenari.
Crihalma (în maghiară Kiralyhalma, în germană Königsperg, Konigsberg, care se traduce „Dealul Regelui”) este un sat al comunei Comăna. Localitatea este cunoscută în special pentru dansul Fecioreasca Fetelor, care se află în prezent în repertoriul multor formaţii artistice profesioniste. Însă jocul popular este dus mai departe şi de către amatori, sătenii din Crihalma.
Dansul a fost parte a unei expoziţii-dialog, gândită de reprezentanţii Muzeului de Etnografie. „Este a treia serie de expoziţii dialog între oamenii pe care i-am cercetat cu tradiţiile lor şi noi, cercetătorii din Muzeul de Etnografie, în aşa fel încât toate aceste valori autentice, care încă sunt vii în aceste comunităţi, să fie cunoscute şi de noi, braşovenii. Dorim ca, pe viitor, toate aceste sate care păstrează elemente autentice privind tradiţiile să fie puse în valoare”, a explicat Ligia Fulga, director Muzeul de Etnografie Braşov.
Grupul de fete din Crihalma a fost coordonat în anii 1960-1980 de învăţătoarea Ileana Cucu, iar apoi de profesoara Eugenia Fuciu, participând la diferite spectacole şi festivaluri la Bucureşti, Braşov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea, Comăna de Jos, obţinând premii şi diplome. Eugenia Fuciu continuă şi astăzi să îndrume paşii tinerelor fete din Crihalma, ducând mai departe faima şi specificul dansului Fecioreasca fetelor.
„Acest joc a fost înfiinţat în satul nostru de fete care, uitându-se de mici la joc, în jurul bărbaţilor care jucau Fecioreasca, au tot «furat» câte un element şi apoi în şezători au început să joace toate până au ajuns performante. A ieşit în afara satului din 1951, dar înainte au jucat mult mai mult. În 1951 a avut loc Concursul Căminelor Culturale, faza raională de la Racoş, apoi în 1953 a fost Festivalul Internaţional al Studenţilor şi Tineretului din lume şi acolo au jucat şi toţi au fost uimiţi de acest joc. Au fost apreciate şi de conducătorii ansamblurilor artistice străine. Special la acest joc este faptul că nimeni nu-l joacă în contratimp ca noi, am câteva reprezentante din generaţia de aur aici”, a detaliat din istoria jocului Eugenia Fuciu.
Fecioreasca Fetelor de la Crihalma este acum cunoscut şi recunoscut peste hotare, până în SUA sau Japonia. Ba chiar, în Olanda există o asociaţie culturală Crihalma - după numele dansului, potrivit lui Ioan Pumnea, „naşul” acestui dans şi „Tezaur uman viu”. „Pot să mă declar naşul lor. Eu am fost cel care am scos în evidenţă, am adus în scenă dansul fetelor de la Crihalma şi tot ansamblul de acolo. M-a interesat dansul fetelor în mod special. Este un unicat în România, este un dans care exprimă tot ce înseamnă personalitatea unei femei: ţinută, muncă, atitudine, dragoste, o legătură socială între toţi, sunt nişte femei extraordinare şi sunt mândru că acest dans a triumfat şi se înscrie în ţară printre primele patru dansuri de specialitate în domeniu, adică Fecioreasca fetelor de la Crihalma, Purtata Fetelor de la Căpâlna, Jocul Fetelor de la Bilca, din Moldova şi Muiereasca Fetelor din Sălaj. Este un joc nu doar al satului, ci naţional şi internaţional. Este un bun naţional de mare valoare, este un simbol”, a explicat Ioan Pumnea.  

Ce este „măcăul”
Măcăul  este o înfăşurătură a unui batic din păr, cu flori şi franjuri, care se fixează pe creştet cu ajutorul unui colac. Această înfăşurătură prinde forma unei „coroane” care este împodobită cu ace şi globuri mici colorate, numite local „bololoanţe”, flori artificiale şi oglinjoare. Măcăul era purtat înainte de anii 1950 numai de femeile căsătorite când mergeau la nunţi şi la petreceri. Cele mai bătrâne purtau vălitoarea. Sub influenţa spectacolelor folclorice măcăul este folosit şi de fete din formaţia de dansuri când joacă Fecioreasca.

Foto: Eugenia Fuciu, coordonatoarea grupului.

Foto: Etnologul şi maestrul coregraf  Ioan Pumnea, „naşul” acestui dans şi „Tezaur uman viu”.