Festivalul de Film Istoric, un produs cultural care face cunoscut întreg Braşovul în Europa

Foto: Soldaţii lui Napoleon au reconstituit câteva scene de război în Grădina Cetăţii.

Foto: ConTempo String Quartet i-a delectat pe cei prezenţi în cea de-a treia zi de festival cu acorduri fine de vioară, violă şi violoncel.

Foto: Peliculele care au rulat în Grădina Cetăţii au atras numeroşi spectatori.

Foto: Printre cei care au încântat publicul de la Râşnov s-au numărat şi Ţapinarii

Foto: Duo Olivia Iancu & Claudiu Lobonţ la arhilăute în incinta Bisericii Evanghelice din Râşnov.

Cu o tradiţie de şapte ani, Festivalul de Film Istoric de la Râşnov a devenit cel mai important produs cultural, de tip festival, din judeţul Braşov şi unul dintre cele mai importante din ţară. Prin intermediul dezbaterilor şi al proiecţiilor, Festivalul a analizat şi în cadrul ediţiei din acest an cauzele unor evenimente importante din istorie şi mai ales consecinţele în viaţa publicului din prezent. Astfel, timp de zece zile, în perioada 31 iulie – 9 august, Râşnovul s-a transformat într-un adevărat centru cultural: 46 de proiecţii de filme şi documentare, 11 concerte, dezbateri cu istorici sau martori ai evenimentelor, discuţii cu actori şi regizori, dar şi expoziţii şi prezentări de carte.

Singurul festival pe lista Europe for Festivals, Festivals for Europe
Primarul Râşnovului, Adrian Veştea, a subliniat faptul că este un festival unic, care deţine şi o serie de certificări la nivel european. „Este singurul festival din judeţul Braşov pe lista EFFE - Europe for Festivals, Festivals for Europe, cea mai importantă platformă a festivalurilor europene. Totodată, deţine marca «Eveniment Responsabil», o recunoaştere a adoptării în managementul evenimentului a responsabilităţii sociale, dar mai ales are o continuitate rar întâlnită în peisajul cultural: şapte ediţii consecutive, începând din 2009.  Mai mult decât un festival, este un produs cultural: filme artistice şi documentare, şcoală de vară, expoziţii, concerte, târg tematic de carte”, a explicat Adrian Veştea.  

Festivalul a integrat obiective turistice ale Râşnovului
Pe lângă Primăria Râşnov, evenimentul a fost susţinut şi de către o serie de instituţii importante, cum ar fi Institutul Cultural Român, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Uniunea Cineaştilor din România, Centrul Naţional al Cinematografiei, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dar şi Institutul Român de Istorie Recentă. „Este un festival de film inedit, unic în România, cu profil foarte clar definit - festival de film istoric. Nu ne-am schimbat opţiunile de la o ediţie la alta. Din câte ştiu eu, este al doilea festival din Europa de acest gen, după un festival din Franţa. Apoi poate fi considerat un festival de muzică, pentru că pe perioada celor 10 zile de festival au avut loc 11 concerte. Datorită acestui festival, Biserica Evanghelică din Râşnov a intrat într-un circuit naţional al obiectivelor turistice. Acesta este în mare meritul acestui festival în cei şapte ani, că a integrat obiective turistice ale Râşnovului”, a precizat istoricul Nicolae Pepene, cel care este de altfel şi iniţiatorul festivalului.

Secretul reuşitei, echipa organizatoare
Principalul secrete al succesului acestui eveniment este şi faptul că echipa organizatoare nu s-a schimbat pe parcursul celor şapte ani. Echipa câştigătoare de la Râşnov, după cum a numit-o Adrian Veştea, este formată din Nicolae Pepene, cel mai important manager cultural al Judeţului Braşov, care este singurul manager care a conceput, lansat şi coordonat trei evenimente culturale Festivalul de Film Istoric, Festivalul de Reconstituire Istorică şi Festivalul pentru Copii Jocmania care au o continuitate de 7 ani; Mihai Dragomir, coordonatorul centrului resurse din cadrul Institutului European pentru Itinerarii Culturale al Consiliului Europei, unul dintre cei mai importanţi profesionişti în domeniul proiectelor culturale din România; Irina Margareta Nistor, critic de film, personalitate culturală; unul dintre cei mai importanţi manageri IT din România Sorin Mîndruţescu, din cadrul Oracle România, locul III în lume în topul companiilor de software, după IBM şi Microsoft, din punctul de vedere al veniturilor), care este coordonatorul parteneriatelor festivalului; Voichiţa Maican, profesor universitar la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi Radu Rădescu, organizator de spectacole de muzică veche şi muzică de film.   


Şcoala de vară a FFIR, una dintre cele mai căutate din România

Foto: „Cât mai ţine Europa?” este întrebarea pe care istoricul şi omul politic Răzvan Mihai Ungureanu a adresat-o studenţilor Şcolii de Vară Astra.

Foto: Fostul ambasador SUA, Mark Gitenstein, în România, la FFIR.

Foto: Eseistul si diplomatul Theodor Paleologu Eseistul şi diplomatul Tehodor paleologu în discuţie despre „Birth of a Nation” şi începuturile Statelor Unite


Un alt eveniment de seamă din cadrul festivalului este Școala de Vară Astra, care a devenit cea mai importantă şi căutată şcoală de vară din România, datorită temelor propuse şi lectorilor invitaţi în fiecare an. „O şcoală de vară caracterizată prin forţă, energie şi prestigiu, care a reunit lectori din cultură, politică şi diplomaţie. La Râşnov au venit personalităţi care conduc instituţii importante ale statului român, cum ar fi reprezentanţi ai Preşedinţiei României,  Dan Mihalache,  şeful Cancelariei Prezidenţiale şi Veronica Anghel,  consilier prezidenţial politică externă; l-am avut drept invita şi pe Sorin Ducaru – Asistent al Secretarului General NATO, al treilea funcţionar în ierarhia NATO, românul care deţine cea mai importantă funcţie de nivel internaţional, dar şi pe generalul Nicolae-Ionel Ciucă, Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române (al doilea om în ierarhia militară, după un civil, ministrul Apărării), precum şi pe directorul Serviciul de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu. De asemenea, pe lista lectorilor care au susţinut cursuri la Școala de Vară s-au numărat şi o serie de diplomaţi: Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, diplomatul care ţine locul ambasadorului SUA în România; Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei în România; Sergiu Acela, fost ministru de Externe al României, dar şi Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României, ambasador UNESCO şi decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti. Nu în ultimul rând, temele ediţiei din acest an, pornind de la  „Uniune vs. Secesiune”, la câteva teme comemorative, cum ar fi zece ani de la moartea Papei Ioan Paul al II-lea, 70 de ani de la bomba de la Hiroshima, Genocidul Armean, dar şi 50 de ani de la venirea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, au fost abordate şi de nume sonore ale mediului cultural, cum ar fi fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, preotul prof. univ. Constantin Necula, dar şi Aurora Liiceanu, Tudor Caranfil, Cristian Teodorescu, Liviu Tofan şi Bedros Horasangian.