Fermă socială pentru tinerii şi adulţii cu autism

Preşedinta Asociaţiei „Copiii de Cristal” i-a adus o floare de „nu mă uita”, ieri, reprezentantului Guvernului în judeţ, căruia i-a şi dat de altfel, o scrisoare prin care solicită creşterea  indemnizaţiei persoanelor adulte cu autism. Nu a fost întâmplător. 2 aprilie este Ziua Mondială a Conştientizării Autismului, iar în acest an, asociaţiile părinţilor persoanelor cu autism au atras atenţia guvernanţilor că şi ei există şi au nevoie de sprijin real. În prezent, indemnizaţia unei persoane adulte cu handicap este de doar 340 de lei pe lună, ceea ce înseamnă un venit de doar 11 lei pe zi. Acest venit asigură numai masa de prânz a unei persoane, dar nu mai rămân bani de medicamente, terapii sau întreţinere. „Invităm şi atragem atenţia asupra acestor anomalii, le spunem noi, să spunem că au scăpat din vedere căci cu aceste sume nu se poate trăi într-o zi şi ne dorim foarte mult ca într-un timp decent să se ia măsuri ca aceste sume să poată creşte”, a precizat, ieri, Gabriela Plopeanu (foto dreaota), preşedinta Asociaţiei Copiii de Cristal Braşov.
În prezent, statul nu susţine terapiile tinerilor şi adulţilor cu autism, iar costurile lor sunt foarte mari. Există prevederi prin care statul decontează servicii pentru copii cu autism, dar  numărul de specialişti care pot recomanda terapia şi care se află în contract cu CNAS este foarte mic. Aşa încât, fiecare părinte se descurcă aşa cum poate. „Pe mine mă costă în jur de 4.000 de lei însoţirea şi terapia copilului meu. Pentru asta muncesc 12 ore pe zi”, sintetizează Gabriela Plopeanu.  
Situaţia tinerilor sau adulţilor cu tulburări din spectrul autist care nu mai au părinţi alături este însă şi mai rea. Pentru ei, Asociaţia „Copiii de Cristal” are în plan construirea unei ferme sociale pentru tinerii şi adulţii cu autism, în judeţul Braşov, care ar putea funcţiona şi ca un centru de tip respiro. Modelul există în Olanda. „Tinerii locuiesc acolo, muncesc acolo, la solar, au grijă de animale, deci nevoile de bază sunt asigurate, acolo îşi petrec şi timpul liber, ies, au viaţă socială, ies în comunitate, dar acolo sunt îngrijiţi şi supravegheaţi”, a explicat Gabriela Plopeanu. Deocamdată, însă, trebuie făcut un studiu de fezabilitate.