„Fericirea s-a născut la sat”

La Târgul de Turism de la Braşov „Transylvania Tourism Fair”, ce s-a desfăşurat săptămâna trecută nu s-au promovat doar marile branduri ale judeţului, cum este cazul Castelui Bran, a Cetăţii Râşnov sau a municipiului Braşov, ci au fost amenajate standuri care au prezentat destinaţii mai puţin populare, însă cu un potenţial semnificativ.
Astfel, printre expozanţi a fost şi Vama Buzăului, care a prezentat oferta zonei „Curbura Carpaţilor”. Conceptul central care stă la baza promovării acestei zone este agroturismul, care combină vizitarea unor obiective spectaculoase şi preparatele tradiţionale locale.
Dacă e să ne referim la notorietate, punctul forte al zonei este Rezervaţia de Zimbri de la Vama Buzăului. Înfiinţată în anul 2008, aceasta a fost gândită ca una în care animalele să trăiască în semi libertate, iar
populaţia de zimbri să devină una viabilă. În aceste condiţii, în primul an au fost aduse două exemplare din Austria, două din Elveţia, unul din Italia. Un an mai târziu au mai fost aduse încă cinci exemplare din Franţa. În timp, animalele au început să se reproducă, astfel ca acum sunt 34 de exemplare. Al 35-lea este „pe drum”, pentru că administratorii rezervaţiei au anunţat că în scurt timp se va naşte un puiuţ. Rezervaţia este deja un punct important în agenda turiştilor, astfel că anual, aceasta este vizitată de peste 10.000 de persoane. De câţiva ani, autorităţile locale încearcă să extindă rezervaţia pentru că actualul ţarc este mult prea mic pentru cei peste 30 de zimbri.

De-a lungul anilor, s-au anunţat proiecte de extindere a rezervaţiei de la Vama Buzăului. Există chiar şi terenul necesar, un trunchi de pădure de 80 de hectare, donat de Primăria Prejmer. Însă, de fiecare dată, totul s-a blocat când s-a pus problema finanţării. Consiliul Judeţean Braşov, partener în proiect, nu avut bani, iar dosarele prin care
s-a cerut finanţare europeană nerambursabilă în ciclul bugetar european 2007-2013 au fost respinse pe bandă rulantă. Ba mai mult, primarul comunei, Tiberiu Chirilaş, a declarat că în ciclul bugetar european 2014-2020 nu au fost identificate axe de finanţare pentru un astfel de proiect.
S-a încercat obţinerea unor fonduri din Azerbaijan, unde sunt mari companii petroliere care trebuie să facă „investiţii verzi”, însă până acum primăria comunei nu a primit un răspuns cererii.  
Potrivit Studiului de fezabilitate aferent proiectului de extindere a rezervaţiei, valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 2,5 milioane de euro, sumă necesară pentru îngrădirea terenului, amenajarea unor puncte de observaţie, dar şi pentru microciparea animalelor.

Urlătoarele, parcă din altă lume  
Unii dintre cei care merg la rezervaţia de zimbri, trec apoi şi pe la „Urlătoare”, aflate la aproximativ trei kilometri distanţă. „Urlătorele” reprezintă un sistem de izvoare din Munţii Ciucş, care formeză un sistem de cascade mici, însă spectaculose, iar sub perdeaua de apă, roca prinde pe alocuri o culoare roşiatică.

Aceste sistem de cascade nu reprezintă o destinaţie cu mare notorietate, însă cei care ajung acolo pleacă cu impresia că au fost în altă lume. La „Urlătoare” au fost amenajate locuri de picnic şi se poate ajunge relativ uşor, pe un drum forestier.

Obiective interesante şi pentru pasionaţii de istorie
Înainte de Marea Unire de la 1918, zona a fost una de graniţă. De altfe, în Vama Buzăului a mai rezistat pichetul de grăniceri şi cele şapte festung-uri (întăriri), în genul taberelor militare, amplsate în trecătoare, la intrare în localitate, dinspre graniţa cu Ţara Românească. De asemenea, turiştii mai pot vedea ruinele capelei catolice, care a fost lăcaş de cult pentru Oficiul Vamal. Mai departe de localitate, la Tabla Buţii, pe crestele Muntelui Tătaru, la o altitudine de 1.300 de metri, mai pot fi văzute riunele Cetăţii Crucii, o obiectiv strategic important încă din perioada romană. Rolul fortificaţiei era de a controla trecătoarea care făcea legătura între Transilvania şi Ţara Românească. Tot în acestă zonă, după intrarea României în primul Război Mondial, s-au dus lupte înverşunate între armata română şi cea germană. În cinstea eroilor, în apropiere de ruinele cetăţii, a fost construit şi un cimitir.

Lacul Vulturilor, o zonă sălbatică
Iubitorii muntelui au ce vedea în această zonă. Carpaţii de Curbură, care includ, printre altele, Munţii Ciucaş şi Siriu, oferă pasionaţilor turismului montan mai multe oportonităţi. În zonă au fost marcate mai multe trasee turistice. Printre altele, se poate ajunge la Lacul Vulturilor - denumit de localnici Lacul fără fund - din Munţii Siriu, pe partea estică a versantului Mălâia. Lacul se găseşte într-o zonă sălbatică, mai puţin cunoscută de turişti, are 0,90 hectare şi o adâncime de 2,5 metri. Denumirea populară este explicată de o legendă care spune că un cioban, sătul de această meserie, şi-a părăsit turma de oi şi a aruncat bâta în lac. După mult timp, el o regăseşte plutind pe Dunăre, moment în care decide să-şi reia vechea ocupaţie. Şi denumirea Lacul Vulturilor are o istorie, aceasta fiindu-i atribuită de Alexndru Vlahuţă, care, în România Pitorească, spunea că aici ar fi sălaşul de primăvară al vulturilor. De asemenea, iubitorii de drumeţii montane pot face traseele din Masivul Ciucaş, însă trebuie să ia în calcul că acestea sunt destul de lungi. În zonă se poate merge şi cu bicicleta, atât pe trasee uşoare, cât şi pe unele dificile, recomandate doar profesioniştilor.
Totodată, se poate schia pe Dealul Taberei, unde există o pârtie cu şi teleschi.
Pe lista obiectivelor ce mai merită vizitate în Carpaţi de Curbură, se mai regăseşte rezervaţia fosiliferă Purcăreni, Muzeul „Căsuţa amintirilor” de la Zizin, Cetatea de la Prejmer sau castelele de la Budila.

Pentru turiştii care iubesc liniştea
În materialele de promovare a Curburii Carpaţilor, zona este descrisă ca una a „peisajelor şi a diversităţii formelor de relief”, iar zona este căutată de turiştii iubitori de linişte şi recreere în natură. În localităţile Vama Buzăului, Budila, Prejmer, Tărlungeni, Teliu, Dobârlău, cât şi în oraşul Întorsura Buzăului au fost deschise pensiuni, iar turiştii se pot bucura şi de preparate tradiţionale bio, de la miel fript la proţap, la brânzeturi, gemuri, cârnaţi şi alte delicatese. Ideea pe pe care merg cei care promovează turismul din zonă este o afrimaţie de-a lui Lucian Blag, care a spus, la un moment dat, că „Fericirea s-a născut la sat”.