Feldioara: Sediu nou pentru Primărie, actuala clădire va fi transformată în muzeu

După investiţiile făcute în întreaga zonă - Staţie de epurare, canalizare, infrastructură rutieră şi pietonală, reconstrucţia de la zero a vechii Cetăţi Ţărăneşti medievale (Marienburg) - a venit, iată, şi rândul „bătrânei” Primării.
Destul de vechi, imobilul a fost modernizat şi dotat anul acesta, însă spaţiile existente, insuficiente, nu mai fac faţă cerinţelor şi exigenţelor pentru a asigura o bună funcţionare a serviciilor şi activităţilor.
S-a decis aşadar, şi Consiliul Local a aprobat, ca un mai vechi proiect vizând extinderea Primăriei să fie pus în aplicare, lucrările urmând să înceapă luna viitoare, după organizarea unei licitaţii.
Suprafaţa de teren existentă în prelungirea clădirii permite acest lucru, mai ales că fosta Remiză PSI a fost mutată în cartierul de blocuri (cartierul Brazilor), în prelungirea clădirii Dispensarului în care mai funcţionează, printre altele, cabinetele medicilor de familie, sediul Poliţiei zonale şi Staţia SMURD.  

Imobil nou, reabilitarea şi modernizarea celui existent
Primarul Sorin Taus (foto) spune că extinderea Primăriei se va face prin construirea unui imobil nou, în prelungirea (continuarea) clădirii instituţiei pe care o conduce, astfel încât Primăria pe care o ştie toată lumea va fi transformată în muzeu!
Proiectul despre care vorbim se numeşte „Construire complex imobil - sediu Primărie - reabilitare şi modernizare imobil existent, amenajări exterioare, organizare de santier, dezafectare corp imobil (Remiza PSI)”, iar luna viitoare va începe, cum spuneam, licitaţia pentru execuţie.
Durata de execuţie pentru construire complex imobil nou este de doi ani şi încă un an pentru reabilitarea corpului vechi, valoarea estimată a execuţiei ridicându-se la peste 7,6 milioane de lei fără TVA (peste 76 miliarde de lei vechi).

Poziţionare geografică şi administrativ-teritorială
Feldioara este situată la 20 km de Braşov, spre nord, pe drumul E 60, în zona colinară desprinsă din Munţii Perşani care coboară spre est, până la râul Olt. Râurile Bârsa şi Vulcăniţa străbat vecinătatea localităţii şi se varsă în Olt, tot în această zonă. Densitatea hidrologică şi prezenţa pânzei freatice la mică adâncime au făcut ca apropierea cursurilor de apă să fie şi să rămână şi azi propice dezvoltării agriculturii.
Pe de altă parte, Feldioara se află la distanţe relativ egale de trei dintre masivele muntoase din zonă: 40 de km faţă de Bucegi, 30 de km faţă de Postăvaru şi 45 de km faţă de Piatra Craiului.
Aşezată pe un platou colinar, localitatea are o poziţie dominantă faţă de aşezările din Ţara Bârsei de Jos, iar învecinarea cu zona muntoasă împădurită a generat o altă categorie de ocupaţii tradiţionale, şi anume exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului.
De-a lungul istoriei, începând cu aşezarea cavalerilor teutoni pe aceste locuri, în secolul XIII, Feldioara a fost Scaun de Judecată, un secol mai târziu târg liber, pentru ca apoi să dobândească statutul de cetate de azil. Astăzi, din punct de vedere administrativ-teritorial, Feldioara este centrul comunei care mai include satele Rotbav şi Reconstrucţia.
Menţionăm că principalele puncte de atracţie turistică şi nu numai sunt reprezentate de Biserica Evanghelică din satul Rotbav, Biserica Ortodoxă cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, Monumentul Eroilor, Biserica Evanghelică şi Cetatea Ţărănească medievală de curând restaurată în comună.