Feldioara din Bastionul Graft

Foto: ECHIPA DE PROIECT: Adrian Ioniţă - cercetător principal Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Nicolae Pepene – directorul Muzeului Judeţean de Istorie, dr. Daniela Marcu-Istrate – arheolog, Sorin Taus – primarul comunei Feldioara.

Monede din vremea de altădată, podoabe, dar şi vase ceramice, plus multă istorie. Le veţi găsi la Bastionul Graft, în expoziţia „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeţilor germani în estul Europei” - prima după 13 ani inaugurată aici. „Inaugurăm un program cultural al Muzeului Judeţean de Istorie, pentru că după 13 ani avem o expoziţie nouă în Bastionul Graft şi dorinţa noastră este ca acest spaţiu istoric atât de frumos să găzduiască expoziţii temporare. Ne-am gândit în prima parte să scoatem la lumină, să punem în valoare şantierele arheologice din judeţul Braşov. Am început cu Feldioara pentru că acum 800 de ani a fost capitala Ţării Bârsei”, a declarat, ieri, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene.
Expoziţia prezintă succint principalele monumente istorice din Feldioara/ Marienburg – una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Braşov. Vestigiile au fost scoase la lumină prin  investigaţiile arheologice realizate în mai multe etape începând din anul 1991 şi până în prezent. „În expoziţie se pot vedea lucruri necunoscute până acum, chiar din perioada romană. Descoperirea cea mai importantă constă într-o necropolă a primilor colonişti occidentali, pe care noi îi desemnăm sub numele de saşi, coloniştii germani, care aveau un ritual special de înmormântare, gropile sunt săpate pe conturul corpului uman, cu nişe pentru cap. Ritualul se va schimba în timp”, a explicat Adrian Ioniţă, cercetător principal Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Acesta a amintit că săpăturile de la Cetatea Feldioarei au fost făcute în două etape, prima între 1991-1995, iar cea de-a doua a început în urmă cu trei ani, cu ocazia lucrărilor de restaurare a monumentului. „Pentru Braşov sunt foarte importante aceste descoperiri, pentru că avem cam toate epocile aici. La parter cei interesaţi pot vedea o prezentare generală a sitului, a concepţiei de săpătură şi celelalte puncte importante: necropola, aşezarea romană, materiale preistorice. Sus, la etaj, este o prezentare a Cetăţii”, a mai spus cercetătorul.

Frumoasă Feldioara cu ale ei monumente, dar necunoscută pentru braşoveni
Feldioara a fost înfiinţată în cea de-a doua jumătate a sec. al XII-lea de către un grup de „oaspeţi” germani, care au iniţiat în acest fel colonizarea Ţării Bârsei. Localitatea este însă cunoscută în principal datorită faptului că a fost sediul Cavalerilor Teutoni, în perioada 1211-1225. Ruinele cetăţii medievale, Biserica evanghelică şi centrul istoric reprezintă unele dintre cele mai valoroase monumente istorice din Bazinul carpatic. Tot în Feldioara mai sunt Monumentul studenţilor saşi, Biserica fortificată de la Rotbav etc. „Singurele vestigii ale prezenţei cavalerilor teutoni în sud-estul Europei se păstrează la Feldioara, sub forma ruinelor Cetăţii actuale. În plus, Biserica Evanghelică de secol XIII este una dintre cele mai frumoase construite în stil romanic. Feldioara este foarte aproape de Braşov, dar puţini braşoveni cunosc vestigiile ei, fiindcă oarecum drumul principal nu trece pe lângă aceste obiective. Turistul trebuie să părăsească drumul principal, pentru a vedea impunătoarea Biserică Evanghelică şi puţin mai departe, ruinele Cetăţii medievale”, a spus arheologul dr. Daniela Marcu-Istrate.
Sorin Taus, primarul Feldioarei, prezent, ieri, la vernisarea expoziţiei de la Bastionul Graft, a amintit că acest lucru se va schimba, odată cu inaugurarea Cetăţii Feldioara restaurată. „Avem două proiecte europene, un centru de informare turistică deja finalizat, plus un proiect cu obiceiuri şi tradiţii în cadrul căruia organizăm trei evenimente prin care popularizăm localitatea”, a mai spus Taus.
De asemenea, primarul le-a spus, în glumă, organizatorilor expoziţiei de la Bastionul Graft că, în momentul în care va transforma vechiul sediu al Primăriei în muzeu, va dori ca aceste exponate să revină „acasă”. „Avem un proiect de extindere a Primăriei, care va funcţiona lângă Primăria veche, de secol XVIII, ce se va transforma în muzeu”.

Istoria care trăieşte cucereşte Bastioanele
„Sperăm ca pe lângă expoziţii, acest spaţiu să găzduiască lecţii de istorie, ateliere dedicate copiilor. Încercăm să transformăm aceste bastioane ale Braşovului în locuri de întâlnire pentru toţi cei care iubesc istoria, să facem istoria să trăiască, pentru că dincolo de expoziţii, contează şi categoriile de public, şi discursul muzeal. Încercăm să aducem un discurs muzeal cât mai aproape de vizitator, nu cât mai aproape de specialist”, a încheiat Nicolae Pepene.
Exponatele vor putea fi văzute până în data de 15 mai. Expoziţia este organizată de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Complexul Muzeal Naţional Astra Sibiu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Asociaţia Culturală Hieronymus, Primăria Feldioara.

Restaurarea Cetăţii Feldioara, încheiată până la toamnă
Sorin Taus, primarul Feldioarei, a precizat, ieri, că lucrările de restaurare a Cetăţii ar putea fi încheiate până în septembrie „În septembrie va fi inaugurată, după o muncă de trei ani, cu sprijinul Consiliului Judeţean, cu finanţare integrală de la Consiliul Judeţean,  doar faza de proiectare a fost susţinută de Primăria Feldioara. Până acum, lucrările au ajuns la 8 milioane de lei, probabil cu 10 milioane lei se vor finaliza”, a declarat Sorin Taus.
„Este unul din puţinele cazuri din ţară când un Consiliu Judeţean îndrăzneşte să se înhame la o treabă atât de costisitoare şi pretenţioasă, pentru că restaurarea este total diferită de o construcţie. Restaurarea este un proces complicat care necesită prezenţa unui număr mare de specialişti, constructori specializaţi în restaurare, impune numeroase analize de specialitate asupra lemnului, pietrei, mortarului. Restaurarea unui asemenea monument presupune investiţii materiale, de timp, umane destul de mari şi din acest motiv foarte rar avem ocazia să vedem o asemenea restaurare dusă la final”, a încheiat arheologul dr. Daniela Marcu Istrate.
Sorin Taus a mai amintit că acum, „suntem în discuţii cu Biserica Evanghelică să preluăm şi celelalte monumente în administrare, să le putem reabilita pe fonduri europene”.