Feedback-ul elevilor pentru profesori: mai mult... în gând

Cei mai mulţi dintre elevi nu au acordat feedback cadrelor didactice, cu toate că e o prevedere cuprinsă în Statutul elevului şi un drept pe care ei îl au, motivând fie că demersul nu este necesar, fie că opinia lor oricum nu va fi luată în considerare. Cel puţin aşa arată un studiul al celor de la Salvaţi Copiii România. Doar 2 din 10 elevi afirmă că au discutat cu un cadru didactic despre rezultatele feedbackului oferit, iar dintre aceştia, aproape 70% spun că sugestiile le-au fost luate în considerare în mică măsură sau deloc.
Feedbackul este anonim şi se colectează de la elevii înscrişi în clasele din învăţământul gimnazial, profesional şi liceal. Cadrele didactice primesc feedback doar de la elevii claselor unde sunt încadrate. Astfel, elevii pot evalua cât sunt de motivaţi la lecţii, dacă profesorul foloseşte tehnologii digitale şi dacă opinia lor este încurajată.
Există un formular semestrial anonim, care ar trebui, conform Statutului Elevului, completat de către elevi cu privire la fiecare profesor. Fişele completate ar trebui colectate apoi de diriginte, care le analizează şi transmite rezultatele agregate, în termen de 10 zile, către cadrele didactice vizate.
Raportul final nu este analizat de terţe persoane, astfel că inspectoratele nu se implică şi nu se iau măsuri, dacă rezultatele sunt îngrijorătoare în legătură cu un profesor.
66% dintre copii afirmă că au fost informaţi cu privire la posibilitatea de a acorda feedback profesorilor, însă doar 47% ştiu că există o metodologie care reglementează acest lucru. Mai mult, 8% dintre elevi spun că au fost sancţionaţi ca urmare a oferirii de feedback, principalele sancţiuni fiind note mai scăzute sau avertizarea verbală.
Deşi 75% dintre elevi ştiu de existenţa unei asociaţii / consiliu a elevilor în şcoala în care învaţă, peste 80% dintre aceştia nu au apelat niciodată la această asociaţie.
„Una dintre marile lacune ale sistemului românesc de educaţie este lipsa participării reale a copiilor în deciziile care îi privesc direct. Deşi legislaţia prevede că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze, această prevedere este contrazisă, de exemplu, de excluderea copiilor din consiliile de administraţie ale şcolilor până la împlinirea vârstei de 18 ani. Această abordare contravine art. 12 din Convenţia ONU privind Drepturile Copilului, care cere ca opinia copilului să fie ascultată şi luată în considerare”, a argumentat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.