Federaţia Părinţilor Edupart: „Nu suntem pentru şcoli fortăreţe, dar şcolile pot fi sigure”. Dacă luăm măsuri

Foto: Luni, 19 octombrie, Bistriţa: O profesoară de matematică şi un elev au ajuns la spital după ce au fost înjunghiaţi de un copil de clasa a VI-a. „Se pare că copilul are ceva tendinţe de radicalizare, elevul era din şcoală, s-a dus să îl caute pe cel din clasa a VI-a care spunea el că e de altă religie”, spune Vasile Şteopoaie, inspector şcolar general ISJ Bistriţa Năsăud.

Măsuri nu doar pe hârtie din partea autorităţilor şi părinţi mai prezenţi în viaţa copiilor pentru un mediu şcolar mai sigur pentru elevi şi dascăli. Le cere Federaţia Naţională a Părinţilor Edupart, care a reacţionat după ce o profesoară a fost atacată cu un cuţit de un elev în Bistriţa, iar un alt elev care a sărit în ajutorul dascălului a fost şi el rănit.
Federaţia propune un set de opt măsuri pe care să le ia autorităţile. Una dintre ele ţine de aplicarea reală a legislaţiei privind siguranţa şcolară, prin evaluarea riscurilor, controlul accesului, măsuri de pază şi supraveghere, precum şi colaborarea cu Poliţia şi Jandarmeria.
„Nu suntem pentru şcoli-fortăreţe acum, să devină şcolile aeroporturi. Adică nu trebuie să intrăm în şcoală ca şi cum intrăm prin vamă, în aeroport. O instituţie educaţională nu asta înseamnă, dar totuşi şcolile pot fi sigure şi putem lua măsuri de securitate, de prevenţie, putem să facem sprijin psihologic, să implicăm părinţii. Dacă facem doar legi şi proceduri pe hârtie...”, a spus braşoveanul Cătălin Nan, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Părinţilor Edupart. 
Alte măsuri prevăd un audit naţional de siguranţă şi un plan adaptat de măsuri, cu tot cu finanţare. Mai cere Federaţia consilieri şcolari în fiecare unitate şcolară, dar şi măsuri pentru identificarea cazurilor de bullying, izolare socială, discurs instigator la ură, ameninţări publicate online.
Pentru asta, ar fi nevoie inclusiv de instruirea cadrelor didactice. Apoi, cazurile de bullying să şi fie raportate transparent, în concordanţă cu asigurarea sprijinului psihologic necesar. Însă, în cele din urmă, contează şi cât de mult sunt implicaţi părinţii în formarea propriilor copii. „Din păcate, există o deconectare emoţională în familie, între părinţi şi copii, adică această digitalizare excesivă şi acest social media şi toate miliardele de informaţii pe care le avem în fiecare zi, WhatsApp-uri, e-mail-uri ne-au făcut să petrecem foarte, foarte puţin timp unii cu alţii şi copiii, din păcate, au început să crească foarte mulţi singuri. Să nu mai vorbim de 4 milioane şi jumătate de oameni plecaţi din ţară, care sunt părinţi, nu sunt nici bunici, nici copii. Marea majoritate a lor sunt adulţi în această categorie şi au rămas foarte mulţi copii singuri, crescuţi de bunici, mătuşi, vecini”, a mai spus Cătălin Nan.