„Fără sărăcie”, „Zero foame”, „Sănătate”: Noua strategie de dezvoltare a judeţului Braşov, pregătită pentru a fi aprobată. Consilierii judeţeni au primit câte un exemplar pentru analiză

Strategia de Dezvoltare a Braşovului este gata, iar în perioada următoare va fi supus dezbaterii Consiliului Judeţean Braşov. Anunţul a fost făcut joi, 26 august, de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Şerban Todorică, la începutul şedinţei de plen a Legislativului judeţean.
Strategia a fost realizată de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, cu o finanţare europeană, manager de proiect fiind Petru Nechifor. De altfel, ieri, conducerea ADDJB a prezentat, pe scurt, structura strategiei şi le-a dat aleşilor câte un exemplar al documentului.
„Strategia reprezintă o actualizare a celei vechi. În elaborarea strategiei, ne-am axat, în principal, pe priorităţile Uniunii Europene, cum sunt, de exemplu, digitalizarea sau energia verde”, a declarat Petru Nechifor, manager de proiect.
Luciana Gliga, directorul ADDJB, a declarat că revizuirea strategiei a început în anul 2019, însă finalizarea ei a fost afectată de pandemia de coronavirus. „A durat foarte mult pentru că a fost perioada de pandemie. Au fost grupuri de lucru pe mai multe domenii. La început au fost şase întâlniri fizice, apoi când acestea au fost interzise, am organizat 14 evenimente online cu grupurile de lucru. Strategia a fost realizată cu ajutorul unor grupuri de lucru şi după mai multe consultări cu factorii interesaţi”, a declarat Gliga.

Vor fi atinse obiectivele din „Agenda 2030”
Luciana Gliga a menţionat că Strategia de Dezvoltare a Judeţului Braşov a fost realizată luând în calcul obiectivele din „Agenda 2030” a judeţului Braşov, printre care „Fără sărăcie”, „Zero foame”, „Sănătate şi stare de bine”, „Egalitate de gen”, „Energie accesibilă şi curată”, „Oraşe şi comunităţi durabile”, „Pace, justiţie şi instituţii puternice”, „Muncă decentă”.
Documentul conţine mai multe direcţii strategice. Una dintre ele este „conectivitatea durabilă şi dezvoltarea integrată a comunităţilor”, care porneşte de la realitatea actuală: lipsa unei autostrăzi, insuficienţa variantelor rutiere de ocolire a localităţilor, lipsa pistelor pentru biciclete, infrastructură feroviară învechită, creşterea numărului de vehicule poluante, grad scăzut de acoperire cu reţele, număr scăzut de locuinţe racordate la sistemul centralizat de termoficare, utilizarea redusă a serviciilor publice online.
Ca măsuri, printre altele, sunt propuse, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, fluidizarea circulaţiei pe toate categoriile de drumuri, modernizarea infrastructurii feroviare, extinderea transportului public în zonele rurale, creşterea calităţii serviciilor de telefonie şi internet.