Fanta cu mai puţin suc de fructe, Milka cu mai multe E-uri în România

În urma unui studiu realizat de InfoCons au fost identificate două produse cu diferenţe în lista de ingrediente şi valori nutriţionale, respectiv Fanta Portocale - băutura răcoritoare carbogazoasă cu suc de portocale şi Milka Ciocolată cu lapte, se arată într-un comunicat al InfoCons, remis, duminică, Agerpres.
În cazul băuturii răcoritoare, în urma analizei produselor din trei ţări, au fost sesizate diferenţe cu privire la conţinutul de suc de fructe: România: minim 5% suc de portocale, din concentrat; Marea Britanie: 3,7% suc de portocale şi 1,7% suc de citrice, din concentrat; Spania: 8% suc de portocale, din concentrat. O altă diferenţă sesizată este reprezentată de numărul de aditivi alimentari, în produsele din România regăsindu-se cinci aditivi, în cele din Marea Britanie opt aditivi şi, respectiv, în Spania zece aditivi.
În ceea ce priveşte produsul Milka Ciocolată cu lapte alpin, în urma analizei produselor din două ţări, principala diferenţă pe care o observăm se referă la numărul de aditivi alimentari. Astfel, la produsul din România a fost adăugat suplimentar, pe lângă lecitina din soia, aditivul Poliglicerol (E476), acesta având rolul de a înlocui parţial ingredientul de o calitate superioară, dar mai costisitor, „unt de cacao". „Recomandăm evitarea consumul frecvent al aditivului E476 sau utilizarea acestuia în alimentaţia copiilor", se arată în comunicatul InfoCons.
Specialiştii de la Clinica de nutriţie KiloStop avertizează cu privire la E-urile regăsite în aceste produse: „Cu cât numărul de aditivi alimentari este mai mare, cu atât ficatul nostru are mai mult de muncă în a-i elimina. Observăm că în Marea Britanie şi Spania găsim specificaţia: «conţine o sursă de fenilalanină». Fenilalanina este un aminoacid care se află în compoziţia îndulcitorului aspartam. Există o afecţiune genetică numita fenilcetonurie, care reprezintă incapacitatea organismului de a metaboliza fenilalanina. Fenilcetonuria este o afecţiune gravă care poate duce la retard psihic dacă nu este tratată de timpuriu. De aceea, produsele care conţin această substanţă trebuie să aibă pe ambalaj un avertisment în acest sens".

"Pe de altă parte, observăm că raportul este inversat în ceea ce priveşte conţinutul de carbohidraţi (zahăr) şi cel de calorii. După cum puteţi vedea pe eticheta, are zero nutrienţi, adică zero proteine, zero grăsimi bune, zero carbohidraţi buni. Singura sursă de carbohidraţi este din zaharuri simple. Aceste zaharuri au fost cândva carbohidraţi complecşi, benefici pentru organism, însă mâna omului a înlăturat din aceştia fibrele alimentare, vitaminele şi mineralele şi astfel au rămas doar zaharuri simple, rele. Corpul nostru absoarbe rapid aceste zaharuri, care se depun foarte uşor sub formă de grăsime, determină creşteri şi scăderi bruşte ale glicemiei, influenţând astfel într-un mod negativ apetitul. Cu alte cuvinte pot creşte senzaţia de foame. Zahărul nu este altceva decât un hoţ de nutrienţi. El nu numai că aduce în corp doar calorii goale, ci pentru a fi metabolizat consumă din rezervele de vitamine şi minerale ale organismului. Aşadar, pe lângă faptul că Fanta nu ne aduce niciun beneficiu nutritiv, ea ne mai şi consumă din cantitatea de vitamine şi minerale pe care o avem în corp", au completat specialiştii de la Clinica de nutriţie KiloStop.

În urma efectuării unor cercetări, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia şi Slovacia au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calităţii produselor vândute de unele companii în est, faţă de cele din vest.
O cercetare coordonată de eurodeputata cehă Olga Sehnalova a relevat că aproximativ o treime dintre produsele comercializate în Cehia au o calitate inferioară celor similare comercializate de aceleaşi companii în Germania.
Avocatul Poporului din Bulgaria, Maia Manolova, a făcut apel anul acesta, pe 14 martie, la încetarea discriminării şi a folosirii de standarde duble împotriva consumatorilor bulgari, în scrisori adresate comisarului european pentru Justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, şi Ombudsmanului European, Emily O'Reilly.
Ulterior, la sfârşitul lunii martie, Avocatul Poporului din România s-a sesizat din oficiu cu privire la informaţiile privind protestul statelor din Grupul de la Vişegrad împotriva standardelor duble practicate de marile branduri la produsele alimentare şi monitorizarea fenomenului de către Ministerul Agriculturii din România.
Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a două articole din Constituţie privind egalitatea în drepturi şi dreptul la ocrotirea sănătăţii şi a pornit de la articole publicate în mass-media în care se arată că asociaţiile pentru protecţia consumatorilor şi Guvernele s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat atunci constituirea unui 'colectiv de muncă' format din reprezentaţi ai ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în vederea stabilirii dacă folosirea standardelor duble este practicată de marile branduri şi în România.