Fanfara cântă din nou la Brașov

„Este unul din obiceiurile tradiționale ale Brașovului, obiceiuri care au fost oprite în perioada comunistă și pe care le-am refăcut în timpul mandatului nostru. Reluarea concertelor de fanfară a fost unul din primele lucruri pe care mi-am dorit să le fac după ce am devenit președintele Consiliului Județean. Deja fanfara cântă de patru ani. Locația este aceeași care a fost întotdeauna și pe care brașovenii adevărați o cunosc foarte bine – chioșcul de pe aleea de sub Tâmpa. De asemenea, fanfara va cânta și în Piața Sfatului. Vom avea concert în fiecare sâmbătă și duminică cu vreme bună și sperăm ca localnicii și turiștii să vină în număr cât mai mare să asculte acordurile de fanfară. Este un obicei frumos pe care suntem bucuroși că l-am putut revigora.” Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov Muzica de promenadă răsună la fiecare sfârșit de săptămână, în centrul vechi al Brașovului. Tradiția a fost reluată în ultimii ani, din inițiativa președintelui Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, și spre bucuria brașovenilor de toate vârstele. Ascultând fanfara, cei trecuți de prima tinerețe au ocazia să-și amintească de vremurile tinereții lor, iar cei mai tineri, să prindă gustul unei muzici antrenante și spectaculoase. Sâmbătă, 2 iunie 2007, două fanfare au cântat în locații inedite. În părculețul de la Poarta Ecaterina a avut loc recitalul Fanfarei „Țara Bârsei”, iar în spatele Bastionului Țăsătorilor, pe aleea de Sub Tâmpa a concertat Fanfara din Vulcan. De acum înainte, în fiecare weekend, fanfarele îi vor delecta pe brașovenii și pe turiștii dornici să le asculte. Ele vor cânta în locațiile devenite deja tradiționale: sâmbăta, în Piața Sfatului, iar duminica, în foișorul de pe aleea de Sub Tâmpa. Tradiția muzicii de fanfară în Țara Bârsei Primele fanfare săsești în comunele din Țara Bârsei s-au înființat – după modelul celor din Boemia – în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Scopul lor a fost să contribuie la desfășurarea tuturor festivităților și activităților culturale laice și religioase ale comunităților săsești – nunți, înmormântări, baluri, comemorări. Muzicanții nu erau profesioniști, nici măcar lăutari, ci erau tineri țărani sau meseriași, iubitori de muzică, unii provenind din familii înstărite, de vază. Fanfarele erau instruite de învățători pricepuți, de organiști sau de muzicanți militari pensionați. La început, repertoriul fanfarelor era format din marșuri, polci, valsuri și marșuri funebre. În secolul XX apar și partituri mai pretențioase, ca uverturi la opere și operete mai ales din creația compozitorilor clasici italieni (Verdi, Rossini etc.), și tot atunci se organizează primele concerte de fanfară. Cu timpul, repertoriul fanfarelor se lărgește cu muzică românească și maghiară, iar fanfarele încep să cânte și la festivități ale comunităților de români și maghiari. Prima dată, la Brașov s-a înființat nu o fanfară, ci o orchestră („Stadtkapelle”), întrucât în oraș exista deja o fanfară militară. La festivitățile câmpenești organizate de sași în oraș (spre ex. Honterusfest), erau invitate și fanfarele sătești. Concerte de promenadă susțineau atât fanfara militară, cât și „Stadtkapelle”. Fanfara „Țara Bârsei”, unică în țară Fanfara „Țara Bârsei” a Forumului German din Brașov a fost înființată de dirijorul Ernest Fleps în anul 1991. Ea duce mai departe tradiția fanfarelor sătești ale sașilor. Această fanfară este solicitată în toată țara – la București, Iași, Timișoara, Sinaia, Reșița, Sibiu, Mediaș, Sebeș, Sovata etc. – deoarece este singura fanfară de acest fel din țară care poate susține concerte. A fost de trei ori în turneu în străinătate (Austria, Germania, Danemarca). Din punct de vedere etnic, Fanfara „Țara Bârsei” este formată din români, germani și maghiari în pondere egală. Instrumentiștii locuiesc în șase comune din jurul Brașovului. În prezent mai există și fanfare mici, care deservesc nunțile și înmormântările în comunitățile locale, însă odată cu exodul mare al sașilor numărul acestora s-a redus continuu. În ultima vreme, în Țara Bârsei s-au înființat și fanfare românești, cum sunt cele de la Vulcan și Codlea. Și în comunele cu populație maghiară ființează de mai multă vreme astfel de fanfare. Din inițiativa Consiliului Județean, Fanfara „Țara Bârsei” susține în fiecare an, din iunie până în septembrie, săptămânal, concerte de estradă pe promenada de sub Tâmpa (duminica), și în Piața Sfatului (sâmbăta). Un „Agrement” la standarde occidentale Complexul „Agrement” de sub Tîmpa va reveni la gloria de odinioară și asta se va întâmpla până la sfârșitul acestui an. Este promisiunea președintelui Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, care vrea ca brașovenii să beneficieze de un loc în care să-și poată petrece timpul liber într-un mod cît mai plăcut. Reparațiile capitale la acest obiectiv au început de câtva timp, ele fiind coordonate de Mihai Sîrbu, arhitectul-șef al județului. La finele lor, complexul va dispune de mai multe facilități: piscină, centru de sănătate, popicărie, bar, dar și de un teren de sport care peste iarnă va fi transformat în patinoar artificial pe care se va putea practica hocheiul. Un complex cu de toate „Vom reface funcțiunile tradiționale pe care le-a avut acest complex și, pe cît posibil, îi vom adăuga altele noi. Am început să reabilităm un loc de tradiție din Brașov, pe care vrem să-l refuncționalizăm și să-l aducem la standardul secolului XXI. Se știe că este o lipsă mare de piscine în Brașov, mai ales de piscine pentru copii. Acum realizăm o piscină după ultima tehnologie, atât în ceea ce privește reciclarea apei, cât și în privința celorlalte dotări. De asemenea, refacem terenul din vecinătatea complexului, care în decursul verii va putea fi folosit ca teren de fotbal, baschet, volei, tenis, iar iarna va fi patinoar artificial, cu toate anexele necesare. În cadrul complexului vor mai exista o popicărie și un centru de sănătate, cu masaj, saună și sală de forță“, explică arhitectul Sîrbu. Complexul va beneficia și de o parcare. În plus, vor fi înlocuite instalațiile din clădire, iar gradul de confort al întregii baze va fi sporit. „Toate instalațiile și utilajele vor fi infinit mai mici față de ceea ce a existat în trecut. Centrala termică se întindea pe 50 mp și acum pentru ea avem nevoie de o cameră de doar 12 mp. Una din probleme a fost să dezafectăm multitudinea de țevi și de instalații vechi. Vom lucra cu firme specializate pentru patinoar, piscină și popicărie. Vom avea consultanță din partea lor și proiectare de specialitate. Piscina va fi făcută la standardul necesar, astfel încât să putem oricând obține avizul sanitar pentru apă. Să nu existe acea găleată de clor care se varsă la câteva zile în apă. Apa va fi în permanență reciclată. De asemenea, anexele vor fi refăcute și vom avea grijă de toate detaliile pentru ca acest complex să ajungă un punct de reper pentru locuitorii Brașovului și pentru turiști”, afirmă Mihai Sârbu. Etaj transparent Elementul de noutate și de modernitate pe care îl va avea acest complex va fi dat de aspectul ultimului etaj, cel pe unde se realizează accesul în clădire dinspre aleea de sub Tîmpa. Acesta va avea pereți complet transparenți. „De acolo se va vedea orașul. Ne-am gîndit că astfel clădirea se va integra mai bine în sit și volumetria ei va fi atenuată. Intenția este ca prin schimbarea radicală a aspectului fațadei, această clădire să nu mai fie atât de «ostilă» din punct de vedere arhitectonic față de zona liniștită în care este inclusă, și să se integreze cât mai bine în cadrul natural”, mai spune arhitectul-șef al județului. Clădirea rămâne exact pe aceeași configurație, doar că la ultimul etaj nu vor mai exista pereți opaci, ci doar sticlă, astfel încât de pe alee să se poată vedea orașul în toată splendoarea sa. Acolo va exista un bar, practic o zonă de așteptare pentru părinții care își vor aduce copiii la înot. Materialele ce vor fi utilizate sînt tradiționale. Constructorii vor folosi mult placaj de piatră, dar și sticlă. De jur împrejurul complexului au fost reamenajate aleile și taluzurile, pe acestea din urmă fiind semănată iarbă. Se va planta și o vegetație pitică pentru a agrementa și a fixa malurile. În plus, a fost construită o mică platformă pentru fanfară. Practic, prin amenajarea aleilor de sub Tâmpa și prin sistematizarea verticală a zonei, se pun în valoare zidurile și monumentele. Finanțare din împrumut Complexul „Agrement”, situat pe aleea de sub Tîmpa, a fost pînă acum 17 ani unul dintre locurile preferate de distracție pentru brașoveni. Clădirea a fost construită în 1977, de către Cooperativa Meșteșugărească, după un proiect realizat la București. După ce locația a fost preluată de un investitor particular, complexul a fost dezafectat și lăsat în paragină. Acum patru ani Consiliul Județean a cumpărat clădirea, dar aleșii au ezitat între a o vinde, a face un parteneriat public-privat cu investitori interesați în refacerea ei sau a repune complexul în circuitul turistic și de agrement prin investiții de la bugetul județean. Pînă la urmă, decizia președintelui Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, aprobată de plen a fost să se păstreze clădirea în patrimoniul județului și să fie refăcută. Anul trecut, consilierii au fost de acord cu accesarea unui împrumut de 6 milioane de euro, din care vor fi suportate cheltuielile implicate de această investiție, dar și cele legate de refacerea altor monumente. În privința exploatării viitorului complex de agrement sunt luate în discuție două variante: fie va exista o societate care va aparține Consiliului Județean și va funcționa după modelul Consilprest, fie activitatea complexului se va concesiona unei societăți, în condiții avantajoase pentru comunitatea județului Brașov. Decizia va aparține în exclusivitate plenului Consiliului Județean. Potrivit evaluării realizate de specialiștii CJ, reparațiile la complexul de sub Tâmpa vor costa în jur de 1-1,2 milioane euro. Costurile includ și lucrările de consolidare. Speranța edililor județeni este că la finele acestui an complexul de sub Tâmpa să fie dat în folosință. „Olimpia”, pregătită pentru marile turnee ATP Baza sportivă „Olimpia” este pregătită să-i primească pe campionii tenisului. Tribuna cu aproape o mie de locuri este gata, la fel și un nou teren care se adaugă celor patru deja existente. Mai lipsește doar stratul final de zgură, înainte ca jucătorii să înceapă să-și măsoare forțele pe noul teren. În ultima fază de execuție sunt și anexele, respectiv vestiarele și grupurile sanitare pentru jucători. Președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, este convins că din acest moment terenurile de tenis și arena în sine sunt pregătite să găzduiască orice turneu ATP, condițiile de aici fiind foarte bune. Urmează demararea lucrărilor la clădirea Societății de Patinaj („Olimpia”). Până acum au fost stabilite listele de cantități și proiectul de reabilitare. Construită în secolul al XIX-lea, este o clădire emblematică pentru Brașov. Ea are toată documentația pregătită, fiind propusă pentru a fi desemnată monument istoric. „Sperăm ca la începutul lunii viitoare să demarăm refacerea și consolidarea construcției, pentru că sunt probleme delicate. Lucrările vor fi dificile. Sunt foarte multe lucrări pe lemn, atât de protejare, cât și de înlocuire a unor elemente. La o clădire de acest gen niciodată nu știi care va fi costul final, pentru că nu știi ce poți descoperi pe măsură ce înaintezi cu reparațiile. Sperăm să nu dăm peste nenorociri foarte mari vizavi de structură și de detaliile din lemn care există acolo, ca să nu se modifice costurile estimate inițial. Am avut foarte multe probleme inclusiv cu obținerea avizului PSI pentru proiectare, deoarece normele de protecție împotriva incendiilor nu prea mai permit existența structurii de lemn aparente, tocmai aceea care dă farmec construcției”, a explicat Mihai Sârbu, arhitectul-șef al județului. Clădirea va fi refuncționalizată, astfel încât să asigure toate condițiile pentru desfășurarea unui turneu internațional de tenis. Vor fi amenajate săli de conferință, spații tehnice pentru televiziuni, zone de socializare, iar barul și restaurantul vor fi modernizate. Iarna, pe o parte din terenurile de la „Olimpia” va fi amenajat un patinoar artificial, primul din municipiul Brașov de dimensiuni olimpice (1800 mp), a adăugat președintele clubului sportiv „Societatea de Patinaj” Brașov, Bogdan Motoc. Patinoarul va fi dat în folosință în această iarnă, iar lucrările la clădire ar putea fi gata în primăvara anului viitor. Poarta Ecaterina, o bijuterie arhitecturală repusă în valoare Președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, a inaugurat recent Poarta Ecaterina, monument reabilitat și consolidat din inițiativa sa, cu fonduri alocate din bugetul județean. Lucrările au inclus și amenajarea zonei din vecinătate, transformată într-un adevărat parc. El se întinde și în fața, și în spatele Porții Ecaterina. „Lucrările la Poarta Ecaterina reprezintă cazul fericit în care am reușit să facem în condiții foarte bune atât lucrările de consolidare a porții, cât și cele de amenajare a sitului din jur. Este o reușită cu care avem toate motivele să ne mândrim. Zona din fața Porții Ecaterina era inclusă în mod tradițional în traseul promenadei Brașovului, care începea la Bibliotecă, continua pe aleea de După Ziduri și se termina la magazinul Star”, a explicat Mihai Sârbu, arhitectul-șef al județului. În momentul de față, Poarta este pusă în valoare pe ambele laturi. Inclusiv din punct de vedere cromatic monumentul este scos în evidență. „Rămâne ca o carie în zona respectivă structura de beton din spatele Facultății de Silvicultură, care trebuie rezolvată cumva, însă ansamblul în sine este clar definit. Avem foarte multe monumente în jur. Situl este într-adevăr de o valoare deosebită”, a adăugat arhitectul Consiliului Județean. Poarta Ecaterina va putea fi vizitată de turiști, ea urmând să găzduiască diverse expoziții. În perioada următoare vor fi stabilite orele de vizitare, ținând cont că în clădire funcționează și Ordinul Arhitecților. „Faptul că în interiorul Porții Ecaterina se vor ține expoziții ale Ordinului Arhitecților, dar și expoziții cu tentă culturală va face ca acest spațiu să nu fie vizitat și perceput ca un spațiu neutru. Sunt convins că monumentul va deveni un loc la fel de cunoscut ca oricare muzeu sau obiectiv turistic din Brașov”, a menționat Aristotel Căncescu, inițiatorul proiectului de punere în valoare a Porții Ecaterina. Poarta Ecaterina are o arhitectură unică Poarta Ecaterinei (în germană Ekaterinentor) a fost construită, pentru a facilita accesul șcheienilor în Brașov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor. Ea este amplasată pe locul unei vechi porți din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundația din 24 august 1526 și de năvălirile turcești. Aceasta se întindea de la Corpul S al Universității „Transilvania”, unde era moara porții, până dincolo de actuala Poartă Șchei. Fiind situată la capătul străzii Caterinei - care la rândul ei a preluat numele de la mănăstirea de călugărițe ce fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina. În 1559 a fost ridicat și turnul porții, care se vede și astăzi. De formă pătrată, pe trei nivele, construcția are în partea superioară patru turnulețe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor brașoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă. Bolta turnului era pictată în stilul Renașterii, iar arhitectura acestuia e unică în lume, făcând din el o prețioasă bijuterie artistică. Documentele menționează că pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale turnului fuseseră aduse bombarde de la Praga. Turnul Porții - astăzi mare parte în pământ - a suferit stricăciuni importante din cauza cutremurelor și incendiilor din 1689 și 1738. Când n-a mai răspuns cerințelor negustorimii române din Șchei, poarta (cu excepția turnului) a fost dărâmată în 1827, un an mai târziu construindu-se actuala Poartă Șchei.