„Falsele mansardări”, interzise în Braşov

După ce pe dealurile din zona Şchei au apărut tot felul de costrucţii „exotice”, sprecialiştii din Primăria Braşov au pregătit un regulament cu privire la întocmirea documentaţiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă.
Printre altele, prin acest regulament sunt interzise „falsele mansardări”, adică la înălţarea clădirilor chiar şi cu mai multe etaje, sub pretextul mansardărilor. Practic, va fi permisă mansardarea doar în anumite condiţii, una dintre ele fiind ca forma şi înălţimea acoperişului să nu fie modificată.
Proiectul noului regulament a fost lansat în dezbatere publică în 21 septembrie, iar propuneri de completare sau modificare a proiectului se pot depune   până în 10 octombrie, pe e-mail infopublice@brasovcity.ro, către Primăria Braşov, Biroul Informaţii Publice şi Mass-Media sau prin intermediul Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni (program luni-joi, 8.00- 14.00, vineri de la 8.00-13.00), e-mail contact@brasovcity.ro.
Viceprimarul Braşovului Flavia Boghiu a declarat că obiectivul acestor reglementări este de a reduce la minim impactul construcţiilor asupra cadrului natural, prin propunerea unui mecanism de control al transformării peisajului local, constituit din cerinţe şi reguli minime privind regimul de construire pe acest tip de terenuri, în pantă.
„Având în vedere caracterul deosebit al patrimoniului natural al municipiului Braşov, dealurile din Şchei, zonele care trebuie protejate şi pentru care trebuie să avem un set de reglementări specifice privind construcţiile, s-a lansat în consultare şi se va supune aprobării Consiliul Local Regulamentul privind construcţiile în pantă. Acest regulament clarifică şi reglementează la nivel de detaliu propunerile privind felul în care se poate construi pe patrimoniul natural deosebit din municipiul Braşov, în speţă terenurile în pantă”, a explicat Boghiu.

Va fi nevoie de numeroase studii  
Prin acest document se urmăreşte, în primul rând, accentuarea importanţei etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, prin conturarea unor cerinţe minime pentru stabilirea limitei teritoriului studiat, studii necesare pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervenţiilor viitoare şi gradul lor de integrare în specificul local, a unor criterii de analiză şi evaluare pentru viitoarele investiţii din „zonele sensibile”, dar şi indicarea unei metodologii de analiză. La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu studiul privind raportarea la factorii de risc natural, studiul privind organizarea circulaţiei şi impactul traficului asupra zonei studiate, studiul privind soluţiile de echipare edilitară şi racord la reţelele edilitare centralizate ale localităţii (după caz), studiul de însorire; studiul privind granulaţia ţesutului urban şi conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice, studiul privind vegetaţia existentă. În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, Municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcţiilor asupra oraşului şi comunităţii.
O altă reglementare este cea care vizează menţinerea în stare naturală a unei părţi din terenul pe care se va edifica imobilul. Astfel, conform acestor reglementări, minim 25% din suprafaţa de teren va rămână în stare naturală, fără a fi afectată de construcţii.
Şi în ce priveşte înălţimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, dar vine şi cu unele clarificări referitoare la distanţa dintre clădiri, definirea anumitor termeni (de exemplu, pe lângă locuinţele individuale, în aceste zone mai pot fi edificate şi clădiri colective mici).