Făgărăşeanca Alina Bica: nicio zi de puşcărie, acum „curată”

Făgărăşeanca Alina Bica, fostă şefă a DIICOT, a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender şi cere despăgubiri de peste un milion de euro de la statul român pentru alte două dosare în care a fost achitată: cel privind presupusa mită de 17.500 de euro pentru a-l scăpa de dosar pe afaceristul Horia Simu şi cel de abuz în serviciu legat de despăgubirile pe care rechinul imobiliar Gheorghe „Stelu” Stelian le-a primit de la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Din 2020 încoace, Alina Bica a formulat o serie de contestaţii pe rolul instanţelor din România, în încercarea de a anula decizia Înaltei Curţi. Până în prezent, atât Tribunalul Bucureşti, cât şi Curtea de Apel Bucureşti i-au respins cererile, reţinând, în esenţă, că „simpla recunoaştere de către autorităţile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”.
Pe data de 9 iulie 2024, un complet format din judecătorii Iulian Petrică Bădoi şi Cristian Răzvan Ilie de la Curtea de Apel Bucureşti a constatat însă că Alina Bica şi-a executat pedeapsa.
Mai preciz, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de Alina Bica în dosarul favorizării lui Ovidiu Tender. Instanţa a reţinut că, între timp, fugara şi-a executat pedeapsa în Italia, astfel încât nu mai are ce să conteste în România.
 În realitate, Curtea de Apel din Bari a recunoscut în 2020 condamnarea Alinei Bica la 4 ani de închisoare, conform deciziei pronunţate pe 27 noiembrie 2019 de Înalta Curte, dar nu în forma „cu executare”, ci „la domiciliu”, sub supraveghere.
Anul trecut, în luna octombrie, acelaşi complet i-a ridicat lui Ovidiu Tender sechestrul instituit în dosarul RAFO-Carom, adică afaceristul pe care Alina Bica l-a favorizat.