„Făcea yoga cât e ziua de lungă. Un vrăjitor”. Canonizarea părintelui Arsenie Boca, contestată din motive bizare

Foto: Scenă din filmul „Arsenie. Viaţa de apoi”.

O petiţie on-line împotriva canonizării călugărului Arsenie Boca a strâns sute de semnături. Autorul ei a enumerat un şir de motive stranii pentru care duhovnicul supranumit „sfântul Ardealului” nu trebuia trecut în rândul sfinţilor Bisericii Ortodoxe.
În petiţia on-line, semnată de Cristian Chita, se arată că respingerea dosarului de canonizare a călugărului Arsenie Boca este necesară şi ar trebui urmată de retragerea tablourilor şi icoanelor cu acesta din mănăstiri şi biserici. Arsenie Boca este acuzat că practicase în tinereţe yoga şi hipnoza, de aceea nu ar trebui trecut în rândul sfinţilor.

Dintr-o familie „mixtă”
„Studentul Boca, cât era ziua de lungă, făcea exerciţii de concentrare după o carte de hatha yoga, în faţa oglinzii, uitându-se între ochi”, scrie autorul petiţiei, iar ca argument este citat un alt călugăr care a stârnit controverse în mărturiile sale, Ilie Cleopa.
Acesta considera că yoga nu este decât „o practică păgână, vrăjitorească, prin care se invocă în mod conştient sau inconştient forţe malefice (draci)”, arăta autorul petiţiei.
În petiţie se mai arată că Arsenie Boca provenea dintr-o familie «mixtă», tatăl său fiind greco-catolic, iar mama sa ortodoxă, fapt pentru care a solicitat ca duhovnicul să fie înlăturat din rândul sfinţilor Bisericii Ortodoxe Române.
Nici privirea pătrunzătoare a duhovnicului nu i-a fost pe plac autorului petiţiei, fiind considerată semn al unor practici oculte îndelungate. Totodată, picturile realizate de Arsenie Boca sunt considerate păgâne, arată petiţia împotriva canonizării.

„Nu este un sfânt, ci un om simplu care a vrut publicitate”
În cele câteva săptămâni de la publicare, petiţia a fost semnată de 400 de oameni, iar unii dintre ei şi-au expus în comentarii nemulţumirile faţă de Arsenie Boca.
„Un vrăjitor eretic, care umbla cu chiromanţia, hipnoza, yoga şi alte nebunii nu poate fi sfânt”, acuză unul dintre semnatari.
„Avea foarte multe învăţături neortodoxe”, a concluzionat un alt semnatar.
„Nu este un sfânt, ci un om simplu care a vrut publicitate”, este de părere un alt român.
 
„Sfântul Ardealului” a fost trecut oficial în rândul sfinţilor printr-o decizie BOR, cu praznic la 28 noiembrie
Recent, părintele Arsenie Boca, supranumit de numeroşi români „Sfântul Ardealului” a fost trecut oficial în rândul sfinţilor, printr-o decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, şi va fi prăznuit ca Sfântul Arsenie de la Prislop, la 28 noiembrie - data morţii sale.
Încă din anii ‘90, duhovnicul Arsenie Boca (1910 - 1989) a fost numit de numeroşi români „sfântul Ardealului”, chiar dacă trecerea sa în rândul sfinţilor a fost aprobată de Biserica Ortodoxă Română abia în luna iulie 2024.
Arsenie Boca s-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus, din Hunedoara, primind numele de Zian Vălean. În anii ’40, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.
Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov
Arsenie Boca a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre - Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.

„Lumea venea nebună spre el”
Din anii ´50, după anii de persecuţie, autorităţile comuniste i-au interzis lui Arsenie Boca să mai îmbrace straiele preoţeşti, însă popularitatea sa a continuat să crească.
„Faima lui de călugăr riguros, de om al lui Dumnezeu, mersese până la marginea ţării. Lumea venea nebună spre el. El a cultivat acest cult al personalităţii şi călugărul Arsenie - aşa îl chema în călugărie - a ajuns om mare, renumit în toată ţara. Era în timpul războiului. Dureri, necazuri şi suferinţe erau multe. Ţăranii şi intelectualii veneau cu sutele, cu miile de pretutindeni să-l vadă, să-l audă, să stea de vorbă cu ”sfântul” de la Sâmbăta. Trecea în faţa mulţimilor drept, cunoscător al tainelor omului şi făcător de minuni”, era descris într-o notă a Securităţii din anii ‘50.
Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori.
În ultimii ani, mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au propus canonizarea lui Arsenie Boca.

Foto: Sfântul Arsenie de la Prislop