Fabrica de Zahăr Bod a intrat în faliment, după şapte ani chinuitori de insolvenţă

Fabrica de Zahăr Bod a intrat în faliment, după ce la începutul acestei luni, instanţa a acceptat solicitările Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov şi Engie România în acest sens, arată BizBrasov.ro.
Fabrica şi-a cerut insolvenţa în 2010, solicitarea fiind admisă în ianuarie 2011. Atunci, compania avea datorii de 93,81 milioane de lei, avcestea crescând până în 2012 la 119,17 milioane de lei. Planul de reorganizare propus şi acceptat de creditori nu a fost respectat, ceea ce a dus la această situaţie.
Termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor este 19 ianuarie 2018. Fabrica este controlată, în acte, de o octogenară – Elena Plătică (84 de ani) având un pachet de 64,92% din titluri, în timp ce Ioana Oprescu (88 de ani) deţine un pachet de 11,06% din acţiuni.
Privatizarea Fabricii de Zahăr Bod s-a lăsat cu închisoare pentru cel care a cumpărat-o în 1998, Dan Tartagă, cât şi pentru directorul Băncii Agricole, Nicolae Pişcu.
Potrivit rechizitorului în baza căruia Tartagă şi Pişcu au fost trimişi în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobândă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, susţin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Braşov, comunele Feldioara, Bod şi Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii. Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei.
Fabrica de Zahăr Bod a fost înfiinţată în 1889.