„Expoziţia-închisoare” care arată braşovenilor cum s-a trăit timp de 10 ani în Oraşul Stalin

România a fost o mare închisoare în perioada comunistă, iar Braşovul nu a făcut excepţie. Mai mult, oraşul de sub Tâmpa a făcut parte din cele 19 oraşe din întreaga lume care au purtat numele de Oraşul Stalin. În Europa, în afara celor din Uniunea Sovietică, cinci oraşe au purtat acest nume. Este vorba despre Varna (Bulgaria), Dunaujvaros (Ungaria), Katowice (Polonia), Kucova (Albania) şi Braşov.
În 22 august 1950, Braşovul îşi schimba denumirea chiar cu o zi înainte de aniversarea întoarcerii armelor de partea URSS. Numele de Oraşul Stalin a apărut scris pe Muntele Tâmpa şi pe toate documentele oficiale. Cum s-a trăit în acea vreme, braşovenii pot vedea la Muzeul Judeţean de Istorie, în cadrul expoziţiei vernisate joi. „Toată această expoziţie adună două proiecte pe care muzeul le-a avut anul acesta, respectiv proiectul internaţional «Am fost cetăţeanul Oraşului Stalin» şi apoi proiectul naţional, finanţat de AFCN, «Oraşul Stalin pe înţelesul tuturor». Ce-o să vedeţi în săli sunt obiecte care aparţin instituţiilor publice, respectiv Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Muzeului de Artă, Muzeului Naţional de Istorie”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov.
Expoziţia este organizată ca mai multe celule, tocmai pentru ca oaspeţii să poată retrăi impresia închisorii care însemna lagărul comunist din acea perioadă. Documente, uniforme militare, ziare, muzică agreată de propagandă, chiar şi bilete de tren spre sau dinspre Oraşul Stalin, o uşă de celulă prin al cărei vizor poate fi văzut un filmuleţ cu un fost luptător anticomunist braşovean, o zeghe şi multe alte documente care vorbesc despre sumbra perioadă. „Expoziţia aceasta este despre un moment important din istoria oraşului. În niciun caz nu este o expoziţie omagială, dedicată Oraşului Stalin şi regimului de atunci. Nu! Este exact opusul, respectiv, prezentând Oraşul Stalin, prezentăm o epocă istorică întunecată pentru noi şi conceptul expoziţiei este inspirat din ceea ce era România în anii '50”, a mai precizat Pepene.
Braşovul a purtat acest nume până în 24 decembrie 1960, când, printr-un decret, a revenit la vechea denumire. Primul oraş din afara URSS care a purtat numele tiranului a fost Varna, iar cel care a revenit ultimul la vechea denumire a fost Kucova din Albania. Oraşul maghiar Dunaujvaros a fost construit special şi prima lui denumire a fost Sztalinvaros (Stalin Varoş). Chiar şi numai denumirea acestor oraşe arată că regimurile comuniste nu au fost rezultatul voinţei popoarelor din Europa de Est, ci impuse de Moscova.