Există o ţară care celebrează sarmalele. Le-au adus din Moldova, acum le mănâncă cu cartofi fierţi şi dulceaţă de fructe de pădure

G4food.ro susţine că o poveste neobişnuită despre sarmale provine din Suedia. Se întâmpla în  1709, atunci când Charles al XII-lea al Suediei a pierdut în faţa ruşilor bătălia de la Poltava şi cerut azil Imperiului Otoman.
S-a refugiat la Bender (Tighina) pe teritoriul actual al Republicii Moldova. Acolo a petrecut acolo mai mult de cinci ani şi 1715 s-a întors în Suedia dimpreună cu turcii care l-au creditat, afacerişti care au rămas în ţara scandinavă până în 1732.  Se pare că în acea perioadă „dolma turcească” a cucerit gusturile foştilor vikingi.
Potrivit sursei citate, cea mai veche reţetă scrisă de la ei apare în 1756 într-o carte de bucate celebră scrisă de Cajsa Warg. Este o variantă mult mai apropiată de cele orientale: e învelită în frunză de viţă de vie (care nu creşte în nord) şi conţine miel, orez (care, de asemenea, nu se cultivă la această latitudine) şi suc de lămâie (fruct mediteraneean).
Dar, Cajsa Warg menţionează că cei care nu îşi permit frunze de viţă de vie le pot înlocui cu varză.
„Termenul suedez pentru sarmale este Kåldolmar şi este singurul nume european care provine din turcescul dolma, toate celelalte pornesc etimologic din sarma sau au alte denumiri. În prezent, multe dintre variantele sarmalelor suedeze sunt consumate precum chifteluţele cu sos, cartofi fierţi sau piure şi dulceaţă de fructe de pădure (finlandezii le pun sirop de arţar!)”, scrie G4food.ro .
Ziua Naţională a Sarmalelor este sărbătorită pe 30 noiembrie, data la care Charles al XII-lea a fost ucis într-o campanie militară în Norvegia.  Din 2013, Ziua Naţională a Sarmalelor este celebrată la Muzeul Naţional de Istorie a Suediei din Stockholm.