„Excesul de Paşte reflectă adesea suferinţă emoţională”

Paştele este, în mod ideal, o perioadă de linişte, apropiere de familie şi reflecţie interioară. Realitatea este însă diferită pentru mulţi: singurătatea, tensiunile familiale sau sentimentul de gol interior ies adesea la suprafaţă. În aceste condiţii, excesele – fie în consumul de alcool, mâncare sau jocuri de noroc – pot apărea ca un mecanism de „autotratament” care, în loc să aline, agravează stările dificile.
„În timpul sărbătorilor, vulnerabilitatea emoţională creşte. Excesele nu sunt despre plăcere, ci despre încercarea de a face faţă unor stări interioare grele”, explică dr. Andreea Petecilă, medic primar psihiatru şi specialist în Medicina Adicţiilor, singurul din judeţul Braşov cu această expertiză.

Alcoolul – o soluţie aparentă, dar periculoasă
Consumul de alcool creşte semnificativ în perioada sărbătorilor. Conform National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA), oamenii tind să depăşească mult mai uşor limitele obişnuite, ceea ce poate duce la accidente, conflicte sau comportamente agresive.
„Mulţi spun că beau ca să se relaxeze, însă alcoolul scade autocontrolul şi amplifică exact emoţiile pe care încearcă să le evite: anxietate, tristeţe, iritabilitate”, avertizează dr. Petecilă. Pe termen scurt poate părea o soluţie, dar pe termen lung creşte impulsivitatea, conflictele şi stările emoţionale negative.

Consumul de alcool – între cultură şi risc
În societatea noastră, alcoolul este adesea asociat cu ospitalitatea sau respectul. Refuzul unui pahar poate fi perceput ca lipsă de politeţe, iar excesele devin acceptate social.
„Această normalizare este periculoasă. Transformă un comportament riscant într-unul apreciat şi poate duce la pierderea percepţiei asupra limitelor şi semnalelor de alarmă”, subliniază specialistul. Rezultatele posibile includ debutul dependenţei, agravarea tulburărilor emoţionale şi conflicte familiale. „Respectul real înseamnă să spui «nu» atunci când e nevoie şi să ai grijă de propria sănătate.”

Date locale alarmante
Datele din judeţul Braşov susţin aceste observaţii. Conform Direcţiei de Sănătate Publică şi Inspectoratului de Poliţie:
- vizitele la Urgenţe pentru intoxicaţii alcoolice sau probleme digestive cresc cu 20–30% de Paşte; 
- se înregistrează mai multe accidente rutiere implicând alcool; 
- conflictele domestice sunt mai frecvente. 

Mâncarea excesivă – confort temporar
Mesele de sărbători au o încărcătură emoţională puternică, fiind asociate cu familie şi siguranţă. Totuşi, mâncatul excesiv ca strategie de reglare emoţională poate provoca supraalimentare şi disconfort ulterior.
„Mesele copioase pot umple temporar un gol interior, dar după apar vinovăţia şi disconfortul”, explică dr. Petecilă. Combinat cu alcoolul, excesul alimentar poate duce la probleme digestive, dezechilibre metabolice şi tulburări de somn.

Jocurile de noroc – tentaţia salvării rapide
Presiunea financiară şi emoţională creşte în această perioadă, iar jocurile de noroc pot părea o soluţie rapidă. „Pentru persoanele vulnerabile, jocurile de noroc creează iluzia unei scăpări, dar agravează problemele şi pot duce la dependenţă”, avertizează medicul. Consecinţele includ pierderi financiare, tensiuni în familie şi accentuarea dependenţelor.

Un cerc vicios
Aceste excese sunt adesea interconectate: singurătatea → alcool → pierderea controlului → mâncat excesiv sau jocuri de noroc. După sărbători, oamenii resimt oboseală, vinovăţie şi probleme medicale sau relaţionale. „Pentru unii, acest moment poate fi un punct de cotitură – o oportunitate de conştientizare şi schimbare”, adaugă dr. Petecilă.

Sărbătoarea dincolo de aparenţe
Paştele, simbol al pierderii şi renaşterii, poate reactiva experienţe de doliu sau lipsă: despărţiri, singurătate, lipsa sensului sau a conexiunii. „Pierdere nu înseamnă doar deces; poate fi lipsa unei relaţii, a siguranţei emoţionale sau a scopului în viaţă”, explică specialistul.

Redefinirea sărbătorii
Sărbătoarea adevărată nu constă în numărul de pahare sau bogăţia mesei, ci în calitatea relaţiilor şi în echilibrul interior. Prezenţa, conectarea şi grija faţă de propria sănătate fizică şi emoţională contează mai mult decât excesele care lasă doar vinovăţie şi oboseală.
„Paştele poate fi un moment de introspecţie – să analizăm limitele, nevoile reale şi modul în care avem grijă de noi, fizic şi emoţional”, concluzionează dr. Andreea Petecilă.