Exact ca la Ialta

Cristian Diaconescu, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat că în negocierile de la Riad, în Arabia Saudită, Rusia ar fi cerut SUA retragerea NATO pe poziţiile din 1997, înainte de accederea primului val de ţări est-europene în Alianţă. Deocamdată, susţine fostul ministru de Externe, americanii ar fi refuzat. Dar acest semnal face tot mai urgentă regândirea capacităţii de apărare a ţărilor europene, spun analiştii.
„Aşteptările lor ţin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina, înăuntrul NATO, partenerilor europeni să retragă garanţiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, noi, cei primiţi în Alianţă după 1990, să nu mai beneficiem de aceste garanţii de securitate, urmând ca, privind situaţia din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicaţi, exact ca la Ialta, şi care, în mod evident, ar duce la recunoaşterea unei zone de influenţă a Federaţiei Ruse. Nu e interpretarea mea, e exprimarea lor”, a declarat Diaconescu. Nu este o declaraţie oficială, iar prerogativele politicii externe aparţin preşedintelui, au precizat surse guvernamentale pentru TVR.
Pe de altă parte, candidatul comun al coaliţiei, Crin Antonescu, a dat de înţeles că România trebuie să-şi limpezească urgent relaţia cu noua conducere de la Washington, în contextul dezvoltărilor foarte rapide pe plan geopolitic. „Trebuie să ieşim din încremenire. O ţară nu se apără cu mâinile-n sân. Discuţia despre întoarcerea parteneriatelor strategice la anul 1997 este una serioasă şi nu putem să tăcem sau să aşteptăm un semn. Trebuie să ieşim din încremenire şi să facem doi paşi simpli: 1 – să se întrunească urgent Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi, ulterior, să se comunice clar şi punctual ce s-a discutat; 2 – să se organizeze o întâlnire a tuturor liderilor politici pro-europeni din România. Spun toţi, pentru că soarta ţării ne priveşte pe toţi. Indiferent de poziţionarea ideologică”, spune candidatul comun PSD-PNL-UDMR la prezidenţiale.
România se află în continuare sub umbrela de securitate oferită de angajamentele internaţionale. Articolul 5 rămâne valabil, dar şi tratatul de la Lisabona are o clauză privind apărarea comună, susţin analiştii. Dar atrag atenţia că e momentul unor decizii importante. „Toate aceste negocieri de la Riad trebuie să constituie un duş extrem de rece, îngheţat, pentru că vedem că până în acest moment întreaga arhitectură de securitate europeană s-a bazat fundamental pe acest parteneriat cu SUA. Trebuie să ajungem la o discuţie foarte serioasă cu privire la dezvoltarea unei autonomii strategice a UE”, spune Emanuel Cernat, analist geopolitic.

În februarie anul acesta se împlinesc 80 de ani de la Conferinţa de la Ialta din 1945, când liderii Uniunii Sovietice, Statelor Unite şi Marii Britanii au împărţit Europa în sfere de influenţă.