EVENIMENT: Viața lui Laurian Taus, regăsită în paginile cărții recent publicate

La Librăria St.O. Iosif a avut loc, recent, un eveniment deosebit prin lansarea volumului autobiografic ”O viață, un destin” al medicului formației stegarilor, maestrul al sportului dr. Laurian Taus, personalitate marcantă a vieții sportului brașovean și nu numai. La lansarea volumului, sala a devenit neîncăpătoare, au fost prezenți iubitori ai sportului, foști sau actuali sportivi, prieteni care au dorit să-l gratuleze pe cel mai longeviv medic sportiv din țara noastră, pe cel care a adus titluri naționale și internaționale în atletism. O viață pentru sport Ucu Taus, sau tata Ucu, cum este cunoscut se află încă din copilărie pe terenurile amenajate sau neamenajate de sport, pe pistele de atletism sau chiar și pe pantele abrupte ale munților. Născut în apropierea stadionului Silviu Ploieșteanu, a fost în zonă încă dinaintea construirii stadionului, unde destinul l-a adus pentru a face performanță. A făcut școală dar și sport la Scoala primară nr. 12 apoi la Liceul Șaguna. A primit primele îndrumări de la prof. Ioan Moșoiu și apoi de la antrenorul Lokota care l-a lansat în marea performanță.A fost coleg de generație și de club cu vestitul cuplu de semifondiști brașoveni, Victor Pop-Emil Pandrea, cu aruncătorul de disc și greutate Aurel Coman, cu mărșăluitorul Ion Baboie, pentru a-i enumera numai pe câțiva dintre cei care au dus faima atletismului de sub Tâmpa, când acest sport se afla la loc de cinste pe aceste tărâmuri. În plin război mondial a fost cooptat în echipa Cetățuia alături de frații Steriade, Radu Scârneci, Alexandru Dincă, ultimul fiind ulterior un reputat gazetar sportiv. CCA l-a vrut luat cu arcanul După terminarea liceului, Ucu Taus a reușit la examenul de admitere a facultății de medicină din Cluj unde a fost coleg, la Șepcile roșii, cu unul dintre cei mai mari atleți pe care i-a avut țara noastră, sprinterul Ion Moina, care pe pista stadionului din Predeal (considerată la vremea aceea una dintre cele mai performante din țară) a doborât recordul național la 100 metri plat ducându-l la 10”4,recunoscut pe plan internațional. La Jocurile Balcanice și ale Europei Centrale din 1947 de la București, Ucu Taus reușește să cucerească medalia de bronz la decaton, probă considerată a fi cea mai grea a atletismului.La decatlon și apoi la pentatlon și săritura în lungine a devenit campion național. Scăpat ca prin urechile acului de mâna securistă, studentul din anul 4 este somat să se prezinte la clubul militar din București, Casa Centrală a Armatei, cum era denumit la acea vreme clubul Steaua de azi. Încheie facultatea în capitală unde își continuă viața sportivă alături de alte nume sonore ale atletismului românesc, dubla campioană olimpică Iolanda Balaș, Ioan Soter, Dumitru Tălmaciu, Pepi Zîmbresteanu iar în extenso cu colegi de la echipa națională, unde a fost selecționat de 30 de ori ca Virgil Ludu, Egon Lupșa și lista ar putea continua. Fondator al policlinicii sportive din Brașov La încheierea vieții de sudent, se dedică carierii de medic sportiv. Revine la Brașov, în orașul natal unde în 1957 înființează Policlinica Sportivă, unicat în acea perioadă la noi în țară. Este solicitat de lotul național de atletism din 1957 și până în 1960, al echipelor Olimpice pentru Jocurile de la Roma din 1960. Acest an 1960 are și o altă semnificație în activitatea de medic sportiv, fiind solicitat să fie medicul echipei de fotbal Steagul Roșu care recent promovase pe prima scenă. Din 1960 este medicul acestei echipe, până astăzi când se află la club după 52 de ani. Era medicul echipei și atunci când echipa a obținut performanța de a se clasa pe locul secund în primul eșalon fotbalistic și atunci când stegarii au cucerit prima ediție a Cupei Balcanice pentru echipele de club, fără înfrângere. Este medicul care a fost alături de cei peste 450 de fotbaliști care s-au perindat la clubul fanion brașovean, dar și pentru sportivii de la celelalte cluburi sportive brașovene, oraș care s-a aflat permanent printre cele mai bune din țară. Devine membru al Federației Internaționale de Medicină sportivă din 1970 pentru ca în 1983 să preia președenția Grupului Latin de Medicină Sportivă, fiind organizatorul celui de-al XV-lea Congres al acestui grup latin ce a avut loc la Brașov. O viață, un destin ne dezvăluie cu mult talent ce este în continuare, dr. Laurian Taus, Tata Ucu cu majuscule. Parcurgerea paginilor volumului autobiografic ne aduce în minte ce a însemnat și ce înseamnă Brașovul în arealul sportului din Carpați.