Evaluarea mărimii populației de urs brun în România: peste 10.400 de exemplare estimate în 2025

Protecția ursului brun în România a cunoscut transformări majore în ultimele trei decenii, odată cu alinierile legislative la normele europene privind conservarea speciilor. După aderarea României, în anul 1993, la „Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa” și până la aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, statutul speciei a fost consolidat treptat.

Primele efecte ale protecției stricte sunt vizibile atât în dinamica populației, cât și în extinderea arealului. Conform raportărilor transmise Uniunii Europene, populația de urs brun din țara noastră a crescut de la o medie de 6.290 de indivizi în perioada 2007–2012, la 6.825 de exemplare în intervalul 2013–2018. În 2022, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunța un total de 7.814 urși, iar estimările preliminare din proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” indică faptul că, în 2025, numărul acestora a ajuns la un minim estimat de 10.419 indivizi.

Creșterea populației a fost însoțită și de o extindere considerabilă a distribuției speciei. Dacă în 2022 prezența ursului era raportată în 586 de fonduri cinegetice, în perioada 2024–2025 numărul acestora a urcat la 755, potrivit datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În paralel, autoritățile au constatat o creștere semnificativă a pagubelor provocate de urși. În intervalul 2023–2025 au fost aprobate 5.216 dosare de despăgubire, însă numărul real al incidentelor este considerat mai mare, existând cazuri respinse sau neraportate. Bilanțul ultimilor ani arată pierderi importante în rândul animalelor domestice: 6.275 de ovine, 2.661 de bovine și 432 de suine, cu un minim anual de 74 de cazuri la această categorie în 2024. De asemenea, au fost raportate 3.690 de păsări domestice pierdute precum și 2.923 de familii de albine distruse în urma atacurilor.

Necesitatea unui management sustenabil al speciei

Specialiștii atrag atenția că implementarea unui management sustenabil al ursului brun presupune, în primul rând, menținerea populației într-un statut de conservare favorabil, ceea ce implică un echilibru între sexe și o structură sănătoasă pe clase de vârstă. În plus, statutul de specie umbrelă conferă ursului un rol esențial în protejarea habitatelor în care trăiește, contribuind implicit și la conservarea altor specii din aceleași ecosisteme.

Totodată, reducerea conflictelor dintre oameni și urși rămâne o prioritate pentru autorități. Un management adaptativ trebuie să îmbine protejarea pe termen lung a speciei cu siguranța populației și apărarea bunurilor.

România este considerată un model potențial la nivel european și internațional în ceea ce privește gestionarea marilor carnivore, datorită numărului ridicat de exemplare, densității populaționale și diversității habitatelor ocupate. Până de curând, coexistența dintre oameni și urși s-a menținut, fără afectarea distribuției speciei sau a activităților umane, iar experții susțin că menținerea acestui echilibru trebuie să rămână un obiectiv strategic.

Dacă vrei să rămâi la curent cu desfășurarea acestui proiect, dar și cu celelalte măsuri de management aplicate și/sau etologia ursului brun din România, îți recomandăm să urmărești:

- Pagina de Facebook „Ursul - coexistență și gestionare durabilă”

-  https://www.facebook.com/ursulbrunsinoi;

- Site-ul proiectului - https://ursulbrunsinoi.ro/;

- Pagina de Youtube - https://www.youtube.com/@ursulsinoi