Europarlamentarii români, chemaţi să facă front comun pentru programele dedicate seniorilor

Autor: Prof. dr. Liviu Pandele, 
redactor şef Ştiri ABC, Balkan News, Expert Editor rubrica Geopolitică şi Intelligence Economic, Membru UZPR

Europa îmbătrâneşte, iar această realitate nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă a sistemelor de pensii şi de sănătate. Ea reprezintă, în egală măsură, o provocare socială şi o oportunitate economică majoră. În perspectiva viitorului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, dezbaterea privind finanţarea programelor destinate seniorilor poate deschide calea unor investiţii consistente în servicii, infrastructură, tehnologie şi economie locală.
Potrivit informaţiilor publicate de Antena 3 CNN la 13 octombrie 2026, delegaţia PSD din Parlamentul European susţine introducerea unor programe dedicate persoanelor vârstnice, finanţarea serviciilor de îngrijire, prevenţia medicală, dezvoltarea competenţelor digitale, combaterea singurătăţii şi extinderea iniţiativei „Lift pentru viaţă”. Aceste propuneri se înscriu într-o dezbatere europeană mai amplă privind protejarea demnităţii şi independenţei persoanelor în vârstă.
În acest context, Casa de Comerţ Balcanică propune dezvoltarea proiectului „Silver Economy” ca platformă de cooperare economică şi socială, capabilă să conecteze autorităţile publice, mediul privat, investitorii, furnizorii de servicii şi organizaţiile seniorilor. Obiectivul este identificarea unor proiecte concrete, eligibile pentru finanţare europeană, care să genereze rezultate măsurabile pentru comunităţi.

Zece măsuri propuse pentru agenda „Silver Economy”
1. Fonduri dedicate economiei longevităţii. Susţinerea unor linii de finanţare pentru proiecte destinate seniorilor, prin intermediul viitoarelor instrumente europene şi al programelor naţionale şi regionale.
2. Centre integrate pentru seniori. Dezvoltarea unor centre comunitare care să ofere consiliere, activităţi recreative, sprijin social, educaţie şi servicii de proximitate.
3. Îngrijire la domiciliu. Crearea unor reţele locale de servicii sociale şi de îngrijire, cu personal calificat şi soluţii adaptate persoanelor cu mobilitate redusă.
4. Locuinţe accesibile şi sigure. Susţinerea instalării ascensoarelor, platformelor elevatoare, rampelor şi a altor echipamente care le permit seniorilor să trăiască independent.
5. Prevenţie şi sănătate. Dezvoltarea unor programe de screening, monitorizare medicală, recuperare şi educaţie pentru sănătate, în parteneriat cu instituţiile competente.
6. Incluziune digitală. Organizarea unor cursuri gratuite pentru utilizarea serviciilor publice online, a plăţilor electronice şi a instrumentelor digitale de comunicare, cu accent pe siguranţa în mediul online.
7. Combaterea izolării sociale. Derularea unor programe de voluntariat, întâlniri intergeneraţionale, cluburi pentru seniori şi servicii de sprijin destinate persoanelor singure.
8. Locuri de muncă în economia seniorilor. Stimularea antreprenoriatului şi a investiţiilor în servicii de îngrijire, turism adaptat, tehnologii asistive şi produse concepute pentru populaţia vârstnică.
9. Valorificarea experienţei profesionale. Dezvoltarea unor programe de mentorat prin care seniorii să transmită generaţiilor tinere competenţe, cunoştinţe şi experienţă antreprenorială.
10. Parteneriate economice balcanice. Construirea unei reţele de proiecte comune între România şi statele din regiune, în vederea schimbului de bune practici, dezvoltării serviciilor şi atragerii de investiţii în economia longevităţii.

De la dezbatere la proiecte finanţabile
Pentru Casa de Comerţ Balcanică, miza este transformarea acestor direcţii într-un portofoliu de proiecte cu bugete fundamentate, parteneri identificaţi, indicatori de performanţă şi mecanisme transparente de implementare. Nu este vorba despre promisiunea unor miliarde de euro deja alocate, ci despre capacitatea de a construi proiecte suficient de solide pentru a putea concura în viitoarele programe de finanţare.
Un front comun al europarlamentarilor români în jurul unor obiective concrete pentru seniori ar putea contribui la consolidarea dialogului cu instituţiile europene. Cooperarea trebuie să urmărească obţinerea unor rezultate verificabile, dincolo de diferenţele politice: acces mai bun la servicii, locuinţe adaptate, oportunităţi economice şi reducerea excluziunii sociale.
„Silver Economy” poate deveni mai mult decât un concept: o direcţie de investiţii, cooperare regională şi dezvoltare sustenabilă. România are oportunitatea de a transforma experienţa generaţiilor mature într-o resursă pentru societate şi economie, cu condiţia ca propunerile să fie susţinute prin parteneriate reale, finanţare transparentă şi proiecte pregătite pentru implementare.
Miza nu este doar cât va investi Europa în seniori, ci şi cât de bine vor fi utilizate aceste resurse pentru a construi comunităţi în care oamenii să poată îmbătrâni activ, cu demnitate şi în siguranţă.