Europa taie gazul rusesc până în 2027. Impactul asupra României

Consiliul European şi Parlamentul European au ajuns la un acord prin care importurile de gaze naturale din Rusia vor fi eliminate treptat până în 2027, în cadrul demersurilor de reducere completă a dependenţei energetice de Moscova. Măsura introduce o interdicţie progresivă şi obligatorie atât pentru gazele naturale lichefiate (GNL), cât şi pentru cele livrate prin conducte, stabilind oprirea totală a importurilor de GNL până la sfârşitul anului 2026, iar a celor prin conducte până în toamna lui 2027.
Imediat după anunţarea acordului, Ungaria a comunicat că, împreună cu Slovacia, intenţionează să conteste la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) acest plan, pe care îl consideră un „dictat inacceptabil” al Bruxelles-ului, susţinând că ar încălca tratatele UE şi ar pune în pericol securitatea energetică naţională.
Decizia luată la Bruxelles reprezintă un pas major în strategia de securitate energetică a blocului comunitar, însă drumul de la intenţie la realitate depinde de mai mulţi factori. Dumitru Chisăliţă (foto), preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, consideră că atingerea acestui obiectiv este posibilă, dar subliniază necesitatea unui consens politic total, care momentan lipseşte.
Dincolo de opoziţia politică a unor state membre, marea provocare o reprezintă traseele indirecte prin care gazul Moscovei continuă să alimenteze Europa. În ultimii 3 ani de război  în Ucraina, piaţa europeană a asistat la o situaţie paradoxală în care importurile scădeau în statistici, dar nu şi în conducte. „În ultimii 3 ani, de când există conflictul în Ucraina, chiar dacă au existat gaze care au ajuns în Europa ca nefiind gaze ruseşti, ele, fizic, erau molecule ruseşti «vopsite» în alte culori, sub alte steaguri şi aşa mai departe. Turcia importă gaze ruseşti, importă gaze azere şi vinde în Europa gaze ruseşti ca fiind gaze azere. În fapt, indirect, molecula rusească ajunge în Europa doar că este, repet, sub alte steaguri”, explică Dumitru Chisăliţă.
Pentru ca acordul UE să aibă efect, este vitală găsirea unor soluţii pentru astfel de situaţii.
O temere majoră legată de interzicerea importurilor este posibila explozie a preţurilor la energie. Totuşi, analiza expertului indică faptul că efectele economice depind strict de severitatea măsurilor aplicate. Dacă Uniunea Europeană se va limita la interzicerea contractelor directe, piaţa va rămâne stabilă. Deocamdată, discuţiile se concentrează pe prima variantă.
În acest context european complicat, România se află într-o poziţie privilegiată. „Din fericire, România are în acest moment o producţie de gaze naturale aproape egală cu consumul. Dacă ne uităm la cantităţile de gaze pe care le înmagazinăm din producţia proprie şi la consumul din iarna 2024–2025, putem spune că, ţinând seama şi de cantităţile de gaze înmagazinate, România nu a fost nevoită să importe efectiv gaze naturale”, subliniază preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Importurile realizate până acum au avut un rol strategic, nu unul de necesitate imediată.  „La nivelul actual al consumului, al producţiei şi al cantităţilor înmagazinate, suntem într-o situaţie excepţională în Europa şi, ca atare, nu ar trebui să existe un risc privind securitatea aprovizionării în momentul de faţă”, a conchis Dumitru Chisăliţă.