Europa s-a reunit la Braşov pentru a stabili strategia de dezvoltare a turismul în Munţii Carpaţi

Cea de-a 9-a întâlnire a Grupului de Lucru pentru Turism Durabil din cadrul Convenţiei Carpatice are loc în perioada 12 - 14 septembrie, la Braşov, în organizarea Centrului România al Platormei Comune pentru Turism Durabil. La eveniment participă 27 de oficiali guvernamentali, specialişti în domeniul turismului şi reprezentanţi ai unor asociaţii de profil din Austria, Germania, Ucraina, Polonia, Ucraina, Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, în frunte cu Harald Egerer, şeful Secretariatului Convenţiei Carpatice de la Viena. De asemenea, sunt prezenţi reprezentanţi de la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, Ministerul Turismului, Ministerul Mediului, Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti, WWF România şi Consiliul Judeţean Braşov.
Lucrările propriu-zise au început ieri, la deschidere participând şi preşedintele Consiliului  Judeţen Braşov (CJ), Adrian Veştea, care a precizat că „avem un interes prioritar în creşterea efectivă a nivelului de integrare între turism şi celelalte sectoare economico-sociale, dar şi în ceea ce priveşte conştientizarea, conservarea şi dezvoltarea tuturor tipurilor de turism durabil care se pot practica în Munţii Carpaţi”.
Discuţiile acestei întâlniri se axează pe activitatea desfăşurată de Centrul România al Platormei Comune pentru Turism Durabil, începând cu data de 10 mai 2017, când a fost înfiinţat la Braşov. De asemenea, sunt analizate sarcinile asumate pe următorii trei ani, modul în care Centrul România şi-a propus să colaboreze cu entităţile similare din Polonia şi Ucraina şi felul în care pot fi integrate în activitate toate ţările carpatice. O altă chestiune abordată se referă la deciziile care urmează să fie adoptate la Conferinţa Părţilor Convenţiei Carpatice, care va avea loc la Lillafured (Ungaria), în perioada 10 – 12 octombrie 2017.
Nu în ultimul rând, participanţii discută despre metodologia elaborării şi implementării Strategiei pentru dezvoltarea turismului durabil în Carpaţi şi analizează un set de posibil indicatori de măsurare a impactului, pozitiv sau negativ, al activităţilor de turism în destinaţia Munţii Carpaţi.

Ce obligaţii şi-a asumat România prin semnarea convenţiei  
Convenţia Carpatica stabileşte cadrul general de cooperare în domenii precum: conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apă, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie. România a devenit ţară semnatară a Convenţiei Carpatice în anul 2006, asumându-şi obiectivul general al acesteia – cooperarea în vederea păstrării şi dezvoltării durabile a arealului Munţilor Carpaţi, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiilor locale şi conservarea valorilor naturale şi culturale. Din anul 2014 România şi-a însuşit prevederile Protocolului privind Turismul Durabil şi Strategiei pentru Dezvoltarea Turismului Durabil. Obiectivele majore ale acestei strategii dedicate turismului sunt creşterea efectivă a nivelului de integrare dintre turism şi alte sectoare relevante, respectiv elemente socio-culturale şi ecologice, economice, creşterea participării publice, conştientizării şi conservării interesului faţă de turismul în Carpaţi.
În cadrul Centrului România al Platormei Comune pentru Turism Durabil sunt identificate cele mai bune modalităţi de întărire a cooperării tuturor actorilor implicaţi în sectorul turistic, care îşi desfăşoară activitatea în zona montană din România. Acţiunile cuprinse în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Convenţiei Carpatice vor fi adaptate la nevoile naţionale, se vor căuta sursele de finanţare pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare a turismului durabil împreună cu ţările vecine membre ale Convenţiei Carpatice şi vor fi sprijinite grupurile operative de turism din ţară în implementarea iniţiativelor acestora, dezvoltarea de produse, branding şi certificare, marketing şi promovare.