Estimarea specialiştilor: Braşovul ar putea avea un tren metropolitan în trei ani

Braşovul ar putea avea tren metropolitan în trei ani. Cel puţin aşa susţine unul dintre specialiştii în mobilitate, Tudor Măcicăşan, prezent, în weekend, la Forumul Oraşelor Verzi. La Conferinţa internaţională a mai fost prezent şi ambasadorul Elveţiei, Excelenţa Sa Arthul Mattli.

Primăria cu gările şi trenurile, CFR cu infrastructura
Tudor Măcicăşan a explicat ce trebuie să facă instituţiile implicate în proiect, pentru ca acest obiectiv să devină operaţional. „Primăria să pregătească materialul rulant şi operatorul, unde există finanţări. Totodată, autoritatea locală trebuie să lucreze activ cu CFR Infrastructură, Ministerul Transporturilor, să amenajeze noile puncte de oprire, care sunt în curtea CFR Infrastructură, dar trebuie amenajate mai ales de primărie, pentru serviciul pe care o să-l opereze şi aici un parteneriat este cheia. Nu vorbim de gări, în nici un caz, ci de nişte staţii minimale, similare cu staţiile de autobuz, unde să existe un adăpost minimal şi o infrastructură de taxare. Cred că primele trenuri metropolitane ar putea circula în doi-trei ani. O achiziţie de trenuri e un lucru extrem de complex, dacă merg prost lucrurile, se contestă şi se ajunge în instanţă, se poate întinde mulţi ani”, a explicat Măcicăşan.
Acesta a enumerat şi posibile riscuri care pot duce la amânarea implementării trenurilor metropolitane, pe lista lui fiind o posibilă contestare în instanţă a procedurii de atribuire contractului de furnizare a garniturilor.
Nu în ultimul rând, el s-a declarat optimist în ceea ce priveşte reuşita proiectului trenului metropolitan, afirmând că „Braşovul are şi acum o reţea de trenuri metropolitane cvasifuncţionale, cu personalele care leagă de comunităţile învecinate, satelit, de la Zărneşti, Râşnov, Codlea, şi aşa mai departe, trenurile Regio. Dar, oportunitatea de a opera un serviciu integrat ca şi transport public, cu titlu de călătorie comun pentru RATB BV şi nişte noduri strategice în oraş, este cât se poate de reală. Din Braşov ies practic şase linii, în şase direcţii diferite, pe calea ferată, patru dintre ele electrificate. Cu nişte automotoare electrice, operate la o cadenţă bună, un tren pe oră, să zicem, minimum, dar previzibil, s-ar putea înlocui extrem de multe, atât maşini în tranzit care fac naveta în şi din Braşov, cât şi autobuze care momentan leagă comunităţile la viteze mai mici, blocate în trafic de Braşov, autobuzele RATBv din zona metropolitană”.

Modelul elveţian: investiţii în infrastructură
Pe de altă parte, în timpul dezbaterilor pe această temă, ambasadorul Elveţiei, ES Arthur Mottli, a explicat cum a ajuns „Ţara Cantoanelor” la situaţia de a avea ca modalitate principală de transport trenul. Acesta a menţionat că Elveţia este ţara în care oamenii utilizează cel mai mult trenul ca mijloc de transport, ajungând la o medie de 2.300 de km/an/cetăţean. Pentru a ajunge la acest nivel, Elveţia a investit foarte mult în infrastructură, una prietenoasă cu mediul, toate trenurile fiind electrice.