Eşti „lemn Tănase”

Limba română are numeroase zicale care mai de care mai greu de înţeles. Avem peste 400 de expresii şi locuţiuni, iar între acestea se regăseşte şi celebra „lemn Tănase”. Această expresie are o semnificaţie mai puţin ştiută, care este aceeaşi cu zicalele „a fi cleşte Tănase”, „a fi cui Tănase” sau „a fi rangă Tănase”.
„A fi de lemn” sau „a fi ca lemnul” înseamnă a nu simţi nimic sau a fi insensibil. Cumva, insensibilitatea are legătură cu expresia „a dormi buştean”, care se traduce prin a dormi adânc, sau „a se lămuri buştean”, expresie care se foloseşte atunci când cineva nu este lămurit într-o oarecare privinţă.
Alăturarea numelui Tănase acestor expresii vine de la simplul fapt că era unul dintre cele mai comune nume masculine româneşti. Numele Tănase îşi are originea în vechiul nume Atanasie, care provine din grecescul Athanasios/Athanasius şi Athanasia, care se traduce prin „nemuritor”, respectiv „nemurire”, potrivit dicţionarului de expresii şi locuţiuni româneşti. Acesta apare îndeosebi în onomastica ortodoxă din estul Europei, acolo unde a devenit popular datorită faimei şi cultului unui patriarh din Alexandria. În ţara noastră, cel mai probabil s-a renunţat treptat la numele de botez Tănase, acesta rămânând doar ca să întărească zicala „lemn Tănase”, adică a fi un insensibil nemuritor.
În calendarul nostru popular figurează şi sărbătoarea denumită Atanasiile sau Antanasiile. Aceasta din urmă este o contopire a numelor Sfinţilor Antonie şi Atanasie, care sunt sărbătoriţi pe 17, respectiv 18 ianuarie. Ziua de Antanasii este o sărbătoare dedicată copiilor, Sfântul Atanasie fiind unul dintre ocrotitorii lor. Se spune că cine respectă sărbătoarea Atanasiilor şi nu munceşte în această zi este ferit de ameţeli, de boala copiilor şi de pojar.