„Este suficient să urmăm exemplele deja verificate în Uniunea Europeană”

- Începe campania, fiecare candidat și-a pregătit tolba cu promisiuni electorale. Ce găsim la Onelia Pescaru? - Eu candidez pentru colegiul nr.5: Șchei - Centrul Civic - Centrul Vechi . Programul meu are o componentă socială, dată fiind pregătirea mea profesională (sunt psiholog), dar și una legată de păstrarea identității noastre, a valorilor noastre, a tot ceea ce a avut Brașovul mai bun de-a lungul timpului. Șcheiul trebuie să rămână simbolul Brașovului de odinioară! Acesta este unul dintre cele mai importante obiective din programul meu. Dar acest lucru trebuie să se întâmple nu numai într-un Brașov mai frumos, ci și într-un Brașov mult mai prosper. Aici ating cea de-a doua componentă a programului. Cele două trebuie să se completeze în cel mai fericit mod. - Se spun multe vorbe frumoase! De ce am mai crede în ele când am fost înșelați de atât de multe ori? Mai are priză un discurs care face apel la simțăminte patriotice? - E campanie electorală. Dincolo de cuvintele frumoase care inundă discursurile electorale, cred că ideea de a retrezi în români și în brașoveni sentimentele de mândrie și dragoste pentru orașul și țara lor nu este nici desuetă și nici definitorie pentru partide de sorginte extremistă. Doar că, pentru a fi mândri de orașul nostru, trebuie ca multe să se schimbe. În bine, evident. În plus, omul modern este mult mai pragmatic. Dincolo de sentimente, oricât de frumoase și nobile ar fie ele, viața lui trebuie să fie mai bună. Dacă ești apăsat de griji, dacă fiecare zi e doar o cursă pentru supraviețuire, nu te mai poți bucura de nimic. Oricât de frumos e locul în care trăiești, nu mai vezi decât înainte. - Ce ar trebui să se schimbe în Șchei? - Multe ar trebui să rămână așa cum sunt, nu să se schimbe. Ceea ce trebuie schimbat e legat de atitudine, de responsabilizare, de educație. Trebuie să ne trezim măcar acum și să conștientizăm că am lăsat comori în ruine. Din ce în ce mai mulți români au început să iasă din țară și au putut vedea câtă atenție acordă țările Europei Occidentale istoriei, cât de bine sunt protejate zonele vechi, cât de mulți turiști atrag ele și, nu în ultimul rând, cât de mulți bani se reîntorc în bugetele locale prin încasările din turism. Până la urmă, este suficient să urmăm exemplele deja verificate în Uniunea Europeană. Nu trebuie să redescoperim focul ori să inventăm roata. - Din acest punct de vedere, orașul vechi este cea mai importantă ofertă turistică a Brașovului. - Șchei înseamnă simbolul românismului transilvănean. Prima Școală Românească, Diaconu Coresi, Andrei Șaguna. Șchei înseamnă juni! Numai că farmecul discret de altădată al zonei e distrus de construcții care mutilează, care înghit în fiecare zi câte puțin din pădurile de care eram mândri. Brașovul nu mai e demult un paradis verde, chiar dacă iluzia este întreținută de aparențe! Apoi sunt probleme legate de trafic. Din ce în ce mai multe sunt vocile care cer ca unele străzi din orașul vechi să se transforme în pietonale. Monumentele istorice, sufocate de mașini la anumite ore, sunt o priveliște dezolantă. Și aici avem doar de pre-luat exemplul orașelor europene cu zone medievale. Nu putem lăsa în paragină clădirile vechi. Aceste zone trebuie reabilitate, fațadele gri trebuie cosmetizate, pentru a nu mai oferi aceea senzație de sărăcie, de abandon. E vorba de bani mulți, zeci de milioane de euro. Renovarea clădirii Reduta a costat 3 milioane! Există programe europene în acest sens și există bani destinați renovării clădirilor. Ei trebuie însă aduși aici, la noi acasă, prin programe credibile. Aradul, Alba Iulia sunt exemple de orașe în care au demarat lucrări ample de reabilitare a centrelor istorice. Să nu uităm exemplul Sibiului. - Niciodată banii nu sunt suficienți! - Trebuie să se știe că finanțările se fac din fonduri structurale nerambursabile prin Programul Operațional Regional. Că există multe alte suplimente importante la bugetele locale, mereu insuficiente. La noi lucrurile au rămas în urmă, pentru că altele au fost prioritățile. E drept că acum și la Brașov se fac auzite promisiuni în acest sens din partea edililor, dar felul în care s-au mișcat lucrurile până la această campanie cred că exprimă limpede o anumită perspectivă asupra priorităților brașovene. Vreau să mă implic cu toate puterile în aceste probleme. - La Brașov, liberalii sunt de mult implicați în aceste proiecte legate de reabilitarea monumentelor istorice. - Da, la Brașov drumul este deschis demult. În acest sens, PNL a inițiat în urmă cu opt ani un program amplu, prin care simbolurile care au dat strălucire orașului medieval au renăscut din ruine și au intrat, rând pe rând, în circuitele turistice și muzeale. Cei care vizitează Brașovul vor să vadă aceste locuri, nu sunt interesați de blocurile cenușii ale cartierelor! Centrul istoric al Brașovului își merită astăzi pe deplin numele. Bastionul Graft, Bastionului Cojocarilor, cel al Postăvarilor, Turnul Pulberăriei, Turnul Alb, cel Negru, Poarta Schei, Liceul Sportiv, Poarta Ecaterina, Bastionul Țesătorilor, Clubul Olimpia - sunt câteva dintre cele mai importante edificii ce amintesc de timpurile vechi. Ele redau atmosfera medievală a orașului Corona. Unele sunt deja intrate în circuitele turistice. La altele încă se mai lucrează la recondiționare. În curând se încheie lucrările la Bastionul Postăvarilor și la Agrement! - Deci primele promisiuni marca „Onelia Pescaru” sunt legate de zona istorică. - Primele dintre ele. Am gândit programe și propuneri pentru fiecare zonă a colegiului. Pentru toți brașovenii, de fapt. Voi face promisiuni care pot fi și onorate. Sunt mulți oameni care nu știu care sunt puterile și responsabilitățile aleșilor lor. E o confuzie mare între ce poate și trebuie să facă un parlamentar, un primar ori un președinte de Consiliu Județean. Parlamentarul are instrumentele lui, poate face interpelări, declarații politice, poate iniția legi, poate face lobby. Nu e puțin lucru! Dar, nu se poate substitui autorităților locale! Poate fi însă, alături de oameni și de problemele lor și la acest capitol mulți aleși au fost în suferință. De fapt, în suferință au fost oamenii, care nu s-au simțit reprezentați în niciun fel și s-au simțit chiar abandonați.