„Este real sau creat de AI?”. O aplicație dezvoltată la Brașov îți arată răspunsul

De acum tineri, profesori, părinți și creatori de conținut au la dispoziție „detectivul AI” (www.detectivulai.ro), un instrument educațional unic: prima platformă care te ajută să înțelegi cum sunt generate imaginile și videoclipurile fabricate de inteligența artificială și cum pot fi recunoscute în viața de zi cu zi.
Proiectul este dezvoltat de Asociația ARTBYTE, finanțat prin apelurile speciale ale programului Start ONG, lansat de Kaufland și implementat de Asociația Act for Tomorrow.
DetectivulAI.ro combină exemple vizuale reale, explicații accesibile și un test interactiv prin care utilizatorii își pot exersa „ochiul digital”. Platforma este actualizată constant cu imagini, indicii și situații din lumea reală pentru ca oamenii să înțeleagă nu doar cum arată un deepfake, ci și de ce funcționează, de ce păcălește creierul și cum poate fi identificat. Platforma este construită cu conținut adaptat pe categorii de vârstă, astfel încât adolescenții, adulții și seniorii să poată exersa diferențierea dintre real și fals în funcție de nivelul lor de experiență digitală. După accesarea platformiei, utilizatorii parcurg un test rapid în care li se prezintă imagini, texte și exemple audio, apoi trebuie să răspundă la întrebarea: „Este real sau creat de AI?” La final, fiecare participant primește atât un scor individual, cât și explicații despre indiciile care trădează conținutul artificial.
„Ne dorim ca oamenii să înțeleagă că realitatea digitală nu mai este un teren sigur. O imagine poate fi falsă, o voce poate fi generată, o știre poate fi inventată. Prin Detectivul Deep-Fake vrem să dezvoltăm gândirea critică digitală și să oferim un instrument simplu, accesibil tuturor, care îi ajută să recunoască semnele conținutului creat de AI”, a explicat  Ciubotaru Nicoleta-Geanina, fondator și președinte ARTBYTE.
„Generațiile tinere trăiesc într-un spațiu digital în care adevărul vizual nu mai este garantat. DetectivulAI arată exact direcția în care trebuie să mergem: să oferim instrumente simple, accesibile și relevante, care dezvoltă gândirea critică digitală. Deepfake-urile nu sunt doar un joc tehnic, ci o vulnerabilitate reală pentru comunități, pentru școală și pentru încrederea publică. Apelurile speciale Start ONG susțin tocmai astfel de proiecte, modele inovatoare și curajoase care intervin acolo unde probleme reale pun în  pericol democrația și siguranța persoanelor”, a spus Andrei Coșuleanu, initiator program Start ONG.

Ateliere în Brașov de identificare a deepfake-urilor
În săptămânile  următoare, DetectivulAI va continua în școli din județul Brașov, unde adolescenții vor participa la ateliere practice de identificare a deepfake-urilor, verificarea surselor și recunoașterea semnalelor subtile care trădează o imagine sau un videoclip creat artificial. Profesorii vor primi resurse pentru a continua activitățile în clasă.

Doar un sfert dintre creațiile AI sunt recunoscute ca atare
În ultimii ani, tehnologia deepfake a evoluat spectaculos, iar diferențierea dintre real și artificial a devenit o provocare chiar și pentru utilizatorii avansați. Conform datelor recente, rata medie de detectare corectă a deepfake-urilor video de calitate ridicată de către oameni este de doar 24,5%, ceea ce arată cât de vulnerabil rămâne publicul larg în fața conținutului falsificat. Tendința este și mai îngrijorătoare dacă privim dinamica fenomenului: specialiștii estimează că, în următorii ani, milioane de deepfake-uri vor circula anual în mediul online, alimentând manipularea, dezinformarea și pierderea încrederii în sursele tradiționale de informare.
România se confruntă deja cu valuri de imagini și videoclipuri manipulate care ajung rapid pe platformele sociale, de la falsuri în campanii electorale până la conținut viral care stârnește panică sau revoltă. Ritmul în care apar aceste materiale depășește capacitatea publicului de a le verifica, iar comunitățile rămân expuse în fața unor instrumente care devin tot mai accesibile și mai credibile.
Mai multe state europene deja reacționează la creșterea pericolului generat de conținutul manipulat cu ajutorul AI: Italia a adoptat  recent o lege prin care difuzarea de imagini sau videoclipuri generate artificial („deepfake-uri”) fără consimțământ se pedepsește cu până la 5 ani de închisoare. În paralel, Danemarca a propus o modificare legislativă care acordă fiecărei persoane drepturile asupra propriei imagini, voci și fizionomii, ceea ce ar face ilegale deepfake-urile distribuite fără consimțământ.