Este nevoie de probiotic la orice antibiotic?

Odată ajunse la nivel intestinal, este cunoscut faptul că antibioticele riscă să dezechilibreze microbiomul, adică multitudinea de mircroorganisme – bacterii, virusuri, protozoare şi fungi – care îl populează. În consecinţă, unele persoane ajung să resimtă diverse efecte adverse în funcţie de puterea antibioticului folosit.
„În lupta lor cu bacteria care a provocat infecţia, antibioticele pot distruge şi microorganismele bune din microbiom, adică acele bacterii bune care au un rol esenţial în a susţine sistemul imunitar”, confirmă Trisha Pasricha, medic gastroenterolog şi colaborator al publicaţiei The Washington Post. 
Cu alte cuvinte, de îndată ce ajung în intestine, antibioticele pot afecta bacteriile benefice care contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar, fiind incapabile să facă o diferenţă clară între microorganismele bune şi cele rele din microbiom. Pacientul se poate confrunta, astfel, cu efecte adverse precum stări de greaţă, scaune moi şi alte tulburări gastrointestinale.
„Pe lângă faptul că luptă împotriva infecţiilor, unele antibiotice au şi efecte asupra motilităţii intestinale. De exemplu, azitromicina se leagă de anumiţi receptori care pot fi regăsiţi în tractul digestiv şi care controlează mişcările intestinului. Atunci când sunt activaţi de medicament, ei provoacă contracţii mai puternice ale intestinului, ceea ce duce la crampe abdominale”, susţine dr. Trisha Pasricha.
Totuşi, unele dintre manifestările digestive cu care pacienţii rămân după o infecţie gastrointestinală tratată cu antibiotic pot fi, de fapt, efecte pe termen lung ale infecţiei propriu-zise, şi nu ale antibioticului. Potrivit specialistei americane, „până la una din patru persoane care trec printr-o infecţie bacteriană a stomacului sau intestinului poate dezvolta ulterior simptome digestive de lungă durată, cum ar fi sindromul de intestin iritabil”.

Dezechilibrul florei poate dura săptămâni sau ani
Vestea bună este că, deşi există temeri în acest sens, dezechilibrul produs de antibiotice la nivelul microbiomului nu este unul permanent, ci este ceva temporar. Doar că rapiditatea cu care un pacient se recuperează după o cură de antibiotice ţine, mai ales, de materialul său genetic. O patologie cronică, spre exemplu, poate îngreuna acest proces, arată medicul gastroenterolog Trisha Pasricha.
„Reacţionăm diferit la antibiotice, pentru că fiecare persoană are un microbiom diferit. Pacienţii imunocompromişi, spre exemplu, sau cei care iau tratamente cum ar fi inhibitorii de pompă de protoni pot avea perturbări mai mari ale microbiomului ca urmare a antibioticelor. Astfel, ei sunt mai expuşi riscului de infecţie cu bacteria numită Clostridium difficile”, explică specialista.
Dacă până recent nu se ştia cât durează recuperarea în urma unui tratament cu antibiotice, un studiu publicat recent în revista Nature Medicine vine cu explicaţii în acest sens. După ce au analizat informaţii colectate de la 15.000 de pacienţi, oamenii de ştiinţă au descoperit că efectele negative asupra microbiomului au durat ani în cazul pacienţilor care au primit antibiotice puternice. 
Pe de altă parte, cei care au primit tratament cu antibiotice comune, cum ar fi amoxicilina sau azitromicina, folosite pe scară largă, au experimentat efecte adverse uşoare sau nu au avut deloc şi au reuşit să restabilească mai rapid echilibrul microbiotei.

Cât de utile sunt probioticele?
Vehiculate ca fiind de ajutor în acest proces, probioticele sunt aproape nelipsite din recomandările medicilor şi farmaciştilor atunci când pacientul este nevoit să ia antibiotic pentru a trata o infecţie. Cât ajută, cu adevărat, aceste suplimente? Opiniile oamenilor de ştiinţă cu privire la eficienţa acestor produse sunt împărţite.
Spre exemplu, o meta-analiză din 2023 evidenţiază că suplimentele cu probiotice, luate în timpul tratamentului cu antibiotic, nu sunt de mare folos. 
Un alt studiu publicat în 2018, de mici dimensiuni, indică faptul că pacienţii care au luat probiotic după tratamentul cu antibiotice au revenit la microbiomul de dinaintea curei cu mai multă dificultate decât pacienţii care nu l-au luat.
Pe de altă parte, o cercetare publicată în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane, arată că pacienţii care au luat probiotic în timpul tratamentului cu antibiotic au prezentat o incidenţă cu până la 42% mai mică a diareei, un efect advers comun al administrării antibioticelor. 
„Există totuşi dovezi că probioticele i-ar putea ajuta pe cei cu sistem imunitar compromis. Dacă nu vă încadraţi în această categorie, sfatul meu ar fi să discutaţi cu medicul curant şi să nu vă cheltuiţi banii degeaba pentru a le cumpăra, dacă nu este cu adevărat necesar”, punctează medicul gastroenterolog Trisha Pasricha într-un articol amplu publicat în The Washington Post. 

Infecţionist român: dovezile medicale care susţin administrarea de probiotice sunt firave
La rândul său, profesorul universitar doctor Gabriel Popescu, medic infecţionist la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“, susţine că recomandarea pe scară largă – orice antibiotic ar trebui însoţit de probiotic – nu are nicio justificare. 
„În ceea ce priveşte utilizarea probioticelor, ea este într-adevăr recomandată în unele situaţii, dar dovezile medicale care susţin aceste recomandări sunt foarte firave şi se referă la categorii foarte bine delimitate de pacienţi, aşa încât această recomandare pe scară largă – orice antibiotic cu un probiotic – nu are nicio justificare, după părerea mea. De multe ori, nu facem decât să oferim alte bacterii pe care antibioticul să le distrugă, cele care sunt conţinute în probiotice, spre exemplu”, declară prof. dr. Gabriel Popescu. 
„Sunt ghiduri internaţionale care vorbesc despre eventualul beneficiu la persoanele pentru care riscurile de perturbare a microbiotei sunt mult mai mari, dar şi acolo recomandările sunt sub semnul întrebării. Nu sunt foarte puternic bazate pe dovezi”, continuă infecţionistul român. 

Iaurtul, chefirul şi fibrele pot susţine refacerea microbiomului
Există şi modalităţi naturale de a susţine sănătatea microbiomului în timpul unui tratament cu antibiotice. De pildă, pacienţii pot creşte consumul de lactate fermentate – iaurt, chefir, sana, lapte bătut – atunci când iau astfel de medicamente. Dacă un pacient consumă astfel de lactate sau murături în saramură ori kimchi (varză murată coreeană), poate fi mai protejat de efectele adverse care pot apărea în timpul sau ca urmare a tratamentului.
De asemenea, specialiştii recomandă ca în acest interval, dieta să conţină fibre. Aici, suplimentele cu psyllium ar putea fi de mare folos, consideră dr. Trisha Pasricha. De ajutor sunt şi sursele de fibre din legume, leguminoase (fasole, linte, năut) şi fructe. Potrivit unui studiu din 2018, acestea ajută la diversificarea populaţiei de microorganisme din intestin.

 Foto: Digi 24 TV