Escrocul „din interior”. Un caz de la Braşov

Zeci de cazuri cercetate de site-ul de investigaţii Snoop.ro în toată ţara au deconspirat agenţi Provident care au făcut contracte de credit în numele unor persoane, fără ca oamenii să ştie, până când nu s-au trezit cu somaţie de executare silită. De ce fac angajaţii asta? Agenţii care le inventează împrumuturi unor persoane iau ei banii oferiţi de Provident şi încasează şi comision, arată HotNews. Ca să nu se observe repede că e un contract fals, unii agenţi plătesc şi anumite rate către Provident „din partea celor împrumutaţi”, să nu se descopere rapid frauda.

O investigaţie SNOOP
Siteul de investigaţii SNOOP.ro a obţinut numeroase cazuri, mărturii de la oameni şi dosare din instanţă despre Provident, o companie foarte cunoscută, nu doar prin reclamele de la TV, dar şi pentru că, datorită punctelor de lucru în toată ţara, a avut 1,2 milioane de clienţi. O treime dintre ei sunt în rural, potrivit statisticilor Provident.
Serviciile unei instituţii financiare nebancare (IFN) sunt scumpe pentru clienţi. Pentru un împrumut de 1.800 de lei, de exemplu, o fostă clientă Provident a avut de plătit 4.283 de lei în 18 luni, arată contractul văzut de Snoop, adică mai mult decât dublu. Comisioanele şi dobânda au determinat o DAE (Dobândă Anuală Efectivă) de 95%, se arată în document.
Există inclusiv comision pentru că agentul vine la uşă, să-ţi încaseze ratele cash.

11 dosare în ultimul an
O agentă Provident a fost urmărită penal, în 2022, pentru contractul de împrumut de 6.000 de lei încheiat în fals în numele unei femei care susţine că n-a fost clientă. Cristina Ilie trebuia să înapoieze în total 9.132 de lei, în 18 luni, potrivit contractului ajuns în posesia Snoop.
Există cazuri cu angajaţi care au înşelat, fiecare dintre ei, zeci de clienţi. Cel puţin 11 dosare s-au judecat, în ultimul an, în mai multe judeţe din ţară.
Într-un răspuns către Snoop, Provident spune că „împrumuturile fictive (acordate prin folosirea frauduloasă a datelor unor persoane fără ştirea acestora) au scăzut la o medie de mai puţin de 15 cazuri pe an, în 2020-2023, faţă de o medie de 58 cazuri pe an, în 2011-2019”.

Un coşmar din 2019
Cristina Ioana Ilie a aflat, în 2019, că urma să fie executată silit pentru un credit la Provident, pe care nu l-a făcut. „5.644,34 lei debit şi 1.049,67 lei cheltuieli de executare” era suma pe care o datora, după cum scria în somaţia primită într-un plic. I s-a pus sechestru pe locuinţă, arată extrasul de carte funciară.  
„Am plâns mult pentru că m-am stresat. Mi-a fost frică să nu scoată apartamentul la vânzare. Rămânea şi mama pe stradă”, povesteşte femeia.
La cinci ani de la vestea care i-a dat viaţa peste cap, Cristina Ilie încă se judecă cu Provident, cel mai cunoscut IFN din România. Ea a câştigat în primă instanţă, dar Provident a atacat decizia de anulare a acelui contract de împrumut.
Între timp, într-un dosar separat, faptele s-au prescris, aşa că persoana urmărită penal pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri a scăpat. Este vorba despre M.A., fost agent de vânzări la Provident în Braşov. Pe care Cristina Ilie spune că nu a văzut-o niciodată.

S-a trezit cu „un împrumut” de 6.000 de lei
Şi, totuşi, Cristinei Ilie, 46 de ani, i se făcuse un contract de împrumut. Pe baza unui buletin care expirase de mai mulţi ani, spune ea. A remarcat buletinul expirat când a primit, odată cu înştiinţarea de executare, şi o copie a contractului cu Provident. Contract pe care, ca şi pe agenta M.A., nu-l văzuse niciodată.
„A fost modificată data expirării buletinului”, spune ea, de către acea angajată a Provident.
Femeia şi-a dat seama că şi adresa din contract era greşită, iar semnătura nu-i aparţinea. În toată perioada contractului, până la executare, Provident n-a căutat-o. Dacă i-au trimis vreodată hârtii, spune ea, n-au ajuns pentru că aveau în baza de date o altă adresă.
M.A., agent Provident în 2016, a fost urmărită penal, în 2022, pentru contractul de împrumut de 6.000 de lei.
Ilie ar fi trebuit să înapoieze, în total, 9.132 de lei, în 18 luni, potrivit contractului ajuns în posesia Snoop.
În document scrie că dobânda anuală efectivă (DAE), adică costul total al creditului, este 47,6% (include dobândă şi comisioane).
Situaţia informatizată a plăţilor arată că agentul a făcut câteva rambursări în numele Cristinei Ilie, ca să nu dea de bănuit, precizează Adina Popea, avocata lui Ilie. Cu alte cuvinte, agentul a avut interesul să nu se rupă repede contractul şi să păstreze un împrumut cash pe care şi l-a dat singur.
La Provident, agenţii îţi aduc banii la uşă şi tot ei îţi încasează apoi ratele în numerar.

„Nu suntem responsabili pentru faptele comise de altă persoană”
Cristina Ilie auzise de Provident din reclamele de la televizor, dar nu s-a gândit niciodată să ia vreun împrumut de la acest IFN. „N-aş fi făcut (credit, n.r.) pentru că am văzut ce presupune reclama lor. Şi eu nu am nevoie de bani aşa urgent, de pe o zi pe alta, cum dau ei”. Nu s-a lămurit niciodată, însă, cum a ajuns vechiul ei buletin la agenta Provident.
În 2019, când a venit somaţia de la executor, Cristina Ilie a cerut în instanţă anularea contractului cu Provident. În răspunsul la cererea de chemare în judecată, compania a transmis că, dacă se dovedeşte că angajata lor de la acea vreme a falsificat contractul, compania e nevinovată: „Nu suntem responsabili pentru faptele comise de către o altă persoană şi, deci, nici de consecinţele acestor fapte”.