„Enigma” Muzeului Civilizaţiei Urbane

Instanţa va da miercuri un verdict în privinţa evacuării Muzeului Civilizaţiei Urbane din Piaţa Sfatului, după ce proprietarii de drept ai clădirii au cerut acest lucru. Unul dintre cei doi proprietari ai imobilului, Alexandru Vătăşan, a ţinut să sublinieze faptul că s-a ajuns la depunerea acestei cereri de evacuare a muzeului, ţinând cont că după şase ani de când clădirea a fost revendicată, nu s-a ajuns la un consens cu Consiliul Judeţean şi Muzeul de Etnografie, în privinţa cumpărării sau închirierii acesteia. „Nu punem problema recunoaşterii valorii cheltuielilor pentru restaurare. Aceste cheltuieli s-au făcut însă împotriva voinţei noastre (lucru notificat la timpul respectiv) şi împotriva legii, imobilul fiind revendicat. Nu acceptăm să rambursăm noi cheltuielile. Potrivit legii, singurii îndreptăţiţi la rambursarea reparaţiilor ar fi eventualii chiriaşi, aici nu e cazul”, a subliniat proprietarul. 

 

Expertiză pentru valoarea iniţială

De asemenea, la rândul său, CJ Braşov a  intentat un proces pentru a fi recunoscute investiţiile efectuate în această clădire, intenţia autorităţii judeţene fiind aceea de a se înţelege cu proprietarul pentru ca instituţia de cultură să poată funcţiona în respectivul imobil în continuare şi eventual a se plăti o diferenţă pentru cumpărarea acestuia. CJ Braşov susţine că a investit o serie de fonduri, însă nu a reuşit întocmirea unei expertize care să stabilească valoarea iniţială a clădirii, care este monument istoric încadrat în categoria A. „Există o valoare contabilă a acestor investiţii însă nu avem o raportare a valorii iniţiale a clădirii. Nici un evaluator nu îşi asumă să exprime valoarea iniţială a clădirii, iar actualii proprietari au făcut demersurile pentru evacuarea muzeului”, a spus Maria Dumbrăveanu, secretarul Judeţului.

 

Revendicat încă din 2001

De cealaltă parte, proprietarii imobilului susţin că au făcut adrese încă din 2006, de când CJ Braşov a început „accelerarea” lucrărilor de renovare, ca să le stopeze, ţinând cont că începuse deja procesul de revendicare şi să le restituie imobilul în natură. Imobilul a fost retrocedat la începutul anului 2009. „Partea noastră de imobil a fost revendicată în baza Legii nr. 10, prin notificare depusă în anul 2001 la Prefectura Judeţului Braşov. Aceasta a dirijat notificarea către RIAL Braşov, iar în anul 2005 a redirijat-o Consiliului Judeţean Braşov. În perioada respectivă, parterul se afla într-o interminabilă lucrare de consolidare (împreună cu clădirile din Piaţa Sfatului nr. 16 şi 17, care au fost retrocedate Bisericii Evanghelice), iar etajul era locuit de chiriaşi. În continuare, etajul a fost eliberat de chiriaşi şi lucrările de reparaţii s-au accelerat. Am notificat Consiliul Judeţean Braşov că imobilul este revendicat, să stopeze lucrările şi să dispună retrocedarea. Totodată, am arătat că după retrocedare suntem dispuşi să vindem imobilul către Consiliul Judeţean. S-a constituit o comisie de evaluare şi negociere şi s-a convenit în comun la un preţ de 797000 euro. Lucrările de reamenajare au continuat, însă retrocedarea a fost tergiversată până în ianuarie 2009, când s-a emis Dispoziţia nr. 12/14.01.2009, prin care ni s-a retrocedat imobilul fără sarcini, afară de dreptul de preemţiune al Consiliului Judeţean Braşov şi obligaţiile de întreţinere specifice monumentelor istorice”, a explicat Alexandru Vătăşan. 

 

Clauze neacceptate

Acesta a mai menţiona că în luna iulie 2010, proprietarii au reluat procedura de oferire spre vânzare a imobilului către Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Braşov şi Primăria Municipiului Braşov. „Ministerul Culturii şi-a transferat dreptul de preemţiune către autorităţile locale. Prin Hotărârea nr. 238/23.07.2010, Consiliul Judeţean Braşov a aprobat exercitarea dreptului de preemţiune în vederea cumpărării imobilului. Prin Hotărârea nr. 313/02.11.2010, Consiliul Judeţean Braşov a aprobat cumpărarea imobilului cu preţul de 1 253 640 EUR, iar prin Hotărârea nr. 418/21.12.2010 s-au aprobat clauzele contractului de vânzare-cumpărare, potrivit cărora Muzeul de Etnografie, unitate subordonată Consiliului Judeţean, renunţa la procese, iar Consiliul Judeţean, după achiziţionare, urma să acorde dreptul de administrare operativă Muzeului de Etnografie. S-a programat încheierea contractului pentru data de 15.03.2011 la sediul Consiliului Judeţean Braşov, în prezenţa notarului public, însă reprezentanta Muzeului de Etnografie Braşov, directoarea Ligia Fulga, a refuzat să accepte clauzele şi tranzacţia nu avut loc”, a explicat proprietarul unul dintre episoadele ne negociere eşuată.

 

Investiţii de 1,8 milioane de euro?

Actuala conducere a CJ Braşov speră că va ajunge totuşi, la o înţelegere pe cale amiabilă cu proprietarii, astfel ca muzeul să îşi poată continua activitatea în spaţiul respectiv. Directorul Muzeului de Etnografie, Ligia Fulga, susţine că valoarea totală a lucrărilor de consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului Civilizaţiei Urbane se ridică la 1,8 milioane de euro. Aceasta a mai afirmat că decizia de restituire în natură din 2009 a fost emisă fără a se respecta toate prevederile legale: „Ca deţinători de folosinţă, noi ar fi trebuit să emitem decizia, nu Consiliul Judeţean. De asemenea, în documentul administraţiei judeţene nu se prevedea scăderea valorii investiţiei, iar Consiliul Judeţean a emis hotărâri fără efectuarea unor evaluări”, a spus Ligia Fulga.