Eminescu - reperul de care Brașovul nu uită

Liviu Pandele, președintele Fundației Dacia, a organizat la sfârșitul săptămânii trecute un eveniment dedicat celui care pur și simplu a scris și definit limba română: Mihai Eminescu. Amintim că poetul nostru național s-a născut pe 15 ianuarie 1850 la Botoșani, părinții săi fiind din Ipotești. La acest eveniment au participat academicianul Alexandru Surdu, scriitorii Iulian Cătălui și Mircea Brenciu, dar și preotul Vasile Olteanu. Totodată, au fost prezenți câteva zeci de brașoveni care încă nu l-au uitat pe creatorul „Luceafărului” sau a patrioticelor „Scrisori” Organizatorul serii de reamintire a poetului Mihai Eminescu, Liviu Pandele, ne-a declarat că „Ceea ce am realizat ca și eveniment cultural este un lucru ce ține de normalitate. Am ajuns, și remarc cu tristețe, că suntem privați de cultură și am ajuns să trăim într-un sistem dominat de sărăcie. Sărăcie generalizată, sărăcie economică, socială și care acum ne afectează și pe plan cultural. De aceea am dorit să reamintesc de poetul nostru național, Mihai Eminescu. Eminescu înseamnă cultură, înseamnă fibra românismului, înseamnă bogăție spirituală. Unii se laudă acum cu ceea ce au în cont, uitând că îi datorează și lui Mihai Eminescu faptul că încă suntem o națiune unde ei prosperă acum”. Important este că Liviu Pandele nu doar a promovat imaginea poetului, ci a organizat un for unde s-au prezentat și subiecte sensibile, rar abordate, cum ar fi și reflectarea evreilor în opera lui Eminescu. Astfel, în timpul discuțiilor, ajungându-se la delicatul subiect al atitudinii poetului în raport cu alte naționalități și în special cu evreii, scriitorul Iulian Cătălui a declarat că „Revenind la Mihai Eminescu, care ne interesează, în publicistica sa, din cele 1.500 de articole din ediția academică, chestiunii evreiești i se consacră mult sub 100 de articole. Poetul național face o delimitare interesantă între evreii stabiliți în țară de multă vreme, care făceau «o muncă utilă lor și societății în care trăiau» și aici Eminescu le ia apărarea acestora și atrage atenția că observațiile lui critice nu se refereau la ei, cultivând în același timp prietenii strânse cu Moses Gaster, Heimann Titkin, Ronetti-Roman, și evreii din imigrațiile din cursul anilor care se ocupau cu «traficul și scumpirea artificială a mijloacelor de trai». De asemenea, Eminescu susține că la noi, evreii n-au fost prigoniți niciodată, deși recunoaște că limitările juridice au existat pentru ei întotdeauna, dar nu din cauza religiei și subliniază pozitiv faptul că faimosul voievod al Moldovei și «atlet al lui Christos», Ștefan cel Mare, a acordat privilegii unor evrei, de genul libertatea confesiei, dreptul de a-și clădi sinagogi, iar domnitorul Unirii din 1859, Alexandru Ioan Cuza, a manifestat cea mai largă înțelegere față de evrei, numindu-i în funcții ale statului și chiar în armată”. Omagiat la București de doi brașoveni O expoziție de pictură și un recital de poezie din creația proprie. Acestea sunt modalitățile prin care doi brașoveni îl vor omagia pe Mihai Eminescu, marți, la București. Vorbim despre pictorița Luminița Gliga, care va prezenta expoziția de pictură „Fascinația culorii”, dar și de poetul Ioan Gliga, care va recita din poemele sale, închinate lui Mihai Eminescu. Toate acestea se vor întâmpla marți, 15 ianuarie, când românii îl omagiază pe Mihai Eminescu și atunci când, în Capitală, va fi deschisă Mediateca George Enescu, din sector 2. Evenimentul debutează la ora 14.00.