Elixirul vieţii ar putea fi găsit cu ajutorul musculiţelor de oţet

Cercetătorii americani de la Universitatea din California au ambiţii mari: vor să găsească leacul tinereţii fără bătrâneţe şi fără boli, experimentând pe un cobai de mărimi reduse- musculiţa de oţet, scrie The Wall Street Journal.
În căutarea elixirului vieţii au fost testate în laboratorul Jafari din California componente precum ceaiul verde, scorţişoara şi o plantă numită Rhodiola rosea (cunoscută şi ca rădăcină arctică sau rădăcină de aur). Pentru a trece testele, fiecare substanţă dintre acestea trebuie să prelungească durata de viaţă a musculiţelor de oţet fără a avea efecte adverse.
Cercetătorii investighează deocamdată efectele scorţişoarei pe durata de viaţă, iar primul test a fost trecut cu brio: 25 de miligrame din condiment per mililitru de mâncare a crescut durata de viaţă la musculiţe cu 37%. Însă, pentru a putea fi declarat un succes, cercetătorii vor mai efectua alte trei teste suplimentare pe scorţişoară, pentru a vedea dacă afectează capacitatea de reproducere şi locomoţie şi ce impact are asupra apacităţilor cognitive şi de memorie.
Musculiţele de oţet, sau denumite ştiinţific Drosophila melanogaster, sunt insecte mici care stau de obicei în jurul fructelor proaspete. Ele sunt folosite frecvent în cercetari ştiinţifice, în special în genetică. Ele au fost studiate pentru a evalua efectele medicamentelor pentru mai multe boli precum Parkinson, Huntington (demenţă), Alzhaimer, diabet şi cancer.
Dr. Mahtab Jafari (foto), cercetător al laboratorului Jafari, care îi poartă numele şi profesor asociat la Univesitatea din California, spune că musculiţele de oţet sunt ideale pentru cercetarea sa, pentru că sunt mici şi au o durată de viaţă scurtă, care permite cu uşurinţă observarea efectelor unui tratament pentru generaţiile următoare. Mai mult decât atât, 70% dintre genele care cauzează boala la om se regăsesc şi la musculiţe, adaugă cercetătorul.
Testele efectuate până acum arată că scorţişoara nu are efecte adverse asupra reproducerii, iar locomoţia a fost îmbunătăţită (musculiţele cărora le-a fost dat condimentul au putut urca pe peretele unui flacon cu 30% mai repede decât celelalte), iar pentru a testa cogniţia, cercetătorii vor vedea de cât timp au nevoie insectele pentru a găsi hrana plimbându-se prin labirinturi. „N-ar trebui să ne concentrăm decât pe prelungirea duratei de viaţă, ci şi pe calitatea vieţii, deci este destul de important să ne asigurăm că fiecare componentă care se dovedeşte a fi de ajutor nu are efecte adverse”, spune Dr. Jafari.
O altă componentă care a trecut de toate testele din laborator este Rhodiola rosea, care a fost folosită mult timp în medicina populară rusă şi chineză pentru a preveni afecţiunile cauzate de altitudine (de care suferă anumiţi oameni care călătoresc în zone cu altitudini mari). Dr. Jafari doreşte acum să facă experimente cu Rhodiola pe şoareci, care au chiar mai multe în comun din punct de vedere genetic cu oamenii decât musculiţele de oţet şi speră să poată administra substanţa din plantă unui grup de nonagenari pentru a vedea modul în care afectează cogniţia.