„Elevul virtual”, experimentul Şaguna

Bine aţi venit în laboratorul de matematică şi ştiinţe de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”. Dacă e ora de biologie, putem face o fascinantă plimbare... prin corpul uman. „Poţi să intri să vezi, să cercetezi, poţi ascunde oase, de exemplu, să vezi ce este în spate. Cu alte cuvinte, tipul de oră e complet diferit de o oră clasică, profesorul dă de lucru elevilor, ei cercetează, iar profesorul de biologie explică. Conceptul este cu totul nou. (...) Până acum, stilul clasic este: profesorul predă, elevul este sau nu implicat”, a explicat prof. Cătălin Ciupală (foto sus), coordonator proiect şi profesor de matematică.
La fel e şi la matematică: „Am un unghi şi trebuie să construiesc nişte laturi. La dispoziţie am doar instrumentele acestea: segment, cerc, perpendiculare, bisectoare. De exemplu, iau un cerc, elevul ştie că se poate construi cu cercul, mai iau un cerc, unesc punctele şi am construit respectivul lucru”, a mai explicat prof. Cătălin Ciupală.
În laborator se învaţă uşor şi geografia, cu o aplicaţie putem străbate continentul de la un cap la altul. La istorie, ne putem plimba prin timp, de la lumea antică până în prezent, să vedem cum au evoluat graniţele, de exemplu. Sau putem hălădui prin univers.
Chimia are şi ea o aplicaţie ultraperformantă, care permite pregătirea copiilor inclusiv pentru olimpiade, căci elevii văd reacţiile chimice virtual şi le înţeleg mai bine. De regulă, se pregătesc după ore pentru olimpiade.

Şcoala în care elevul este scos... la tabletă
Aşa se învaţă orele la „Şaguna”, pe 10 maxi-tablete conectate wireless la un videoproiector, şi, pentru a intra în lumea virtuală, copiii se folosesc şi de 6 ochelari de VR, precum şi de diverse aplicaţii. Unele sunt cumpărate, altele sunt gratuite, pe internet. Toate acestea cu bani obţinuţi într-un proiect finanţat de Fondul Ştiinţescu, iar device-urile au fost sponsorizare din partea unei firme braşovene.
Dotările existente permit susţinerea unei ore cu un număr de maxim 30 de elevi, având în vedere că aceştia lucrează în echipe, de câte 3. Orele în laboratorul virtual se vor face cu programare, pe clase şi materii.

Pentru cei care lipsesc, lecţiile sunt trimise pe whatsapp sau încărcate direct pe youtube
„Eu iau o matrice, vedeţi, apare pe ecran, iau determinantul şi tot ce scriu pe tabletă, apare pe ecran, eu văd, dacă vreau să scot în evidenţă ceva, pot scoate cu o anumită culoare şi mai mult, îl salvez şi îl trimit copiilor acasă”, a mai exemplificat Cătălin Ciupală.
Lecţiile sunt trimise pe grupul de whatsapp sau încărcate direct pe youtube, astfel că un elev care a lipsit o zi se poate pune repede la curent cu materia. Vede ce s-a predat în timp real, mai are nevoie doar de explicaţii, în funcţie de materie.
De aproximativ o săptămână, tehnologia în care se scrie pe tabletă este implementată în alte câteva clase. Sunt instalate videoproiectoare, iar profesorii scriu pe tabletă. Informaţia este proiectată prin videoproiector, iar elevii sunt implicaţi direct, deşi nu au şi acolo ochelarii VR sau maxi-tabletele. „Aşa în glumă, tu scoţi elevul nu la tablă, ci la tabletă”, mai spune Cătălin Ciupală.  

Elevii se ocupă de aplicaţii: ei le găsesc, ei le instalează
La şcoală, toate device-urile sunt la dispoziţia elevilor gratuit, mai mult, ei sunt cei care se ocupă de găsirea şi instalarea aplicaţiilor. „Sunt într-un anumit fel descoperite de elevi, oarecum elevii implementează tehnologia aici pentru că cei de aici încep să caute pe internet, cum se folosesc ochelarii, cum se leagă la computere, cum se leagă o anumită tabletă la un alt device. (...) Conceptul nostru este oarecum de deschidere totală. Dacă încep restricţiile la adresa elevilor, ei nu pot lucra liber, fac un pas înapoi. Ei descoperă tot ce le trebuie, ei implementează, eu nu am de unde să mă pricep cum se conectează ochelarii VR la tabletă, la videoproiector, nu am timp şi nu mă pricep, dar în schimb, dacă ştiu cum să-i folosesc, îi folosesc la ore”, detaliază Cătălin Ciupală.  
Tot elevii sunt cei care se ocupă de întreţinerea laboratorului, ei curăţă dispozitivele, ei le configurează.
În total, sunt aproximativ 60 de elevi din toate clasele care se ocupă de laboratorul de VR.
„Eu mă ocup de partea tehnică alături de alţi câţiva colegi din toată şcoala şi îmi pare bine că am colegi care sunt interesaţi şi vin şi spun: mă laşi şi pe mine să fac aia sau mă laşi să instalez o chestie, a zis profa să instalăm ceva, hai să instalăm. Le place mult partea de ochelari VR”, a explicat Mihai, un elev din clasa a XI-a.  

Profesorii care au venit în lumea elevului pentru a-l învăţa materie
Laboratorul pune foarte mult accent pe implicarea elevului, dar şi pe faptul că el învaţă vizual.
„Noi trebuie să coborâm în modul lor de a gândi, iar modul lor este mai mult vizual. Noi trebuia să citim şi puteam înţelege anumite lucruri. Ei s-au născut practic lângă ei cu tablete, telefoane, televizoare şamd. Ei înţeleg lumea prin vizual mult mai mult decât o înţelegeam noi. Cu alte cuvinte, noi, ca societate, ca sistem educaţional trebuie să ne schimbăm pe modul lor de a gândi, cu cât ne schimbăm mai repede, va fi mai bine pentru întreaga societate”, subliniază profesorul.
Faptul că la „Şaguna” orele se fac altfel, îi încântă pe elevi, care spun că aşa înţeleg mult mai bine materia. „La matematică, de exemplu, cu aplicaţiile de geometrie am putut să reprezentăm mai uşor decât să stăm cu rigla şi compasul şi la biologie sunt explicaţii mult mai folositoare şi e şi lucrul individual mai bun şi eficient”, a explicat Elena, „şagunistă” de a XI-a.  
„Este un prilej să reuşim să primim şi partea mai practică a materiilor pe care le studiem pentru că şcoala românească este în mare parte axată pe teorie”, spune şi Roberto, din aceeaşi clasă.  
Laboratorul de realitate virtuală a fost implementat cu finanţare de la Fondul Ştiinţescu şi prin sponsorizări, de la firmele din Braşov. Conducerea de la Şaguna îşi doreşte ca, în viitor, să extindă conceptul şi în alte clase.