„Elevul Ucraina” se anunţă o problemă la Braşov

Aproximativ 700 de copii ucraineni vor fi în acest an audienţi (dintre care o mică parte elevi cu statut normal) în şcolile braşovene şi vor trebui să meargă la şcoală, dacă părinţii lor vor să fie sprijiniţi de statul român. Deja sunt aproximativ 600 de cereri depuse la Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov pentru luarea în evidenţă a copiilor, pe care instituţia îi repartizează la diverse unităţi şcolare, în funcţie de locurile disponibile, iar directorii vor avea obligaţia să monitorizeze frecvenţa cu care aceştia vin la cursuri.

Mari probleme la creşe, rezolvabile – la grădiniţe
„Problema este la creşă, e o mare problemă acolo, pentru că ştim toţi, creşele din Braşov sunt absolut insuficiente faţă de cereri. O problemă ar mai fi la grădiniţele supraaglomerate, dar în cazul acesta i-am direcţionat şi spre grădiniţe mai îndepărtate de domiciliul lor. Acum, ei trebuie să se prezinte la şcoală, vor fi repartizaţi ca elevi audienţi într-o clasă, potrivit nivelului lor de şcolaritate din Ucraina. Şi rugămintea noastră către directori a fost ca ei să alcătuiască un registru al elevilor ucraineni, în care să urmărească frecvenţa lor. Chiar dacă e audient, e obligat să frecventeze integral programul şcolar al clasei la care sunt repartizaţi”, a explicat inspectorul şcolar general adjunct al IŞJ Braşov, prof. Nicolae Savin.

Cine „ţine catalogul”
Cei cu copii de creşă sau grădiniţă pot merge şi la ONG-uri sau asociaţii precum Salvaţi Copii sau Kastel, care pot elibera adeverinţă că micuţii beneficiază de servicii educaţionale, cu care părinţii pot merge la serviciile sociale pentru a solicita sprijinul de refugiat. Pentru elevii din şcoli, urmează a fi stabilit şi pragul de absenţe de la care nu va mai fi dată adeverinţa. „Va trebui să decidem la nivelul Consiliului de Administraţie al ISJ care va fi gradul de frecvenţă de la care putem elibera o adeverinţă de frecventare a cursurilor într-un an şcolar, pentru că cei mai mulţi au crezut la început că pur şi simplu se duc la o şcoală, se înscriu, nu frecventează cursurile, dar vor primi adeverinţa aceea că au frecventat cursurile, or, nu vrem să facem aşa”, a mai spus prof. Nicolae Savin.
Dintre cei aproximativ 600 de elevi ucraineni, sunt aproximativ 150 integraţi deja în sistemul braşovean. Au cursurile echivalate şi cunosc şi limba română, astfel că învaţă după curricula română, după cum a mai menţionat profesorul Savin.

PE CE POSTURI S-AU ANGAJAT UCRAINENII
Ministerul Muncii transmite, într-un comunicat, că „îşi menţine dezideratul de a integra refugiaţii ucraineni în România, atât prin sprijinirea angajatorilor români care au un deficit de lucrători calificaţi, cât şi prin susţinerea cetăţenilor plecaţi din zona de conflict pentru incluziunea pe piaţa muncii”. De la începutul conflictului armat, respectiv de la data de 24 februarie 2022, un număr de 6.594 de cetăţeni ucraineni au fost încadraţi pe piaţa muncii din România, iar 500 de angajatori români şi-au arătat disponibilitatea.
Meseriile cetăţenilor ucraineni ocupaţi sunt: confecţioneri cablaje auto, specialişti industria auto, confecţioneri industria textilă, muncitori în domeniul construcţiilor, violonist, şoferi, meserii din industria Horeca, reprezentanţi comerciali, pescari, cofetari, pedagogi, mecanici auto, IT, patiseri, ospătari, ambalatori, bucătari, operatori prelucrarea datelor, frizeri, manichiuriste, cosmeticiene, îngrijitori spaţii verzi, manipulant marfă, muncitori în industria alimentară, necalificaţi în domeniul electricităţii, necalificaţi pentru întreţinerea drumurilor, chimist industria textilă, lucrători vânzări auto, operatori maşini, lucrători sociali, translatori, muncitori în industria de aeronave, tehnician dentar, inginer, arhitect manager, inginer proiectant, muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase, inginer nave, director de vânzări, controlor de calitate, operatori mase plastice, părinte social, macaragii macarale plutitoare, agent navă, fotograf şi funcţionari administrativi.