Educaţie? Doar cu Armata

Braşovul a găzduit, în 19 şi 20 august, la Hotel Aro Palace, dezbaterea naţională privind proiectele de legi ale educaţiei – Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior, eveniment la care a participat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.  La dezbateri au fost prezenţi, printre alţii, Ioana Lazăr – secretar general Ministerul Educaţiei, cea care s-a ocupat de pregătirea ambelor proiecte de lege, secretarii de stat Sorin Ion – expert în reţeaua şcolară şi în învăţământul preuniversitar, Gigel Paraschiv – responsabil cu învăţământul superior, şi Bogdan Cristescu – cel care se ocupă de examenele naţionale de evaluare şi bacalaureat.
Dezbaterile au debutat vineri (19 august)  seara, iar sâmbătă (20 august) dimineaţa a fost a doua sesiune a întâlnirii. Profesorii au dorit să ştie mai multe amănunte despre organizarea examenelor, despre profesorii debutanţi, mentorat şi alte prevederi ale proiectului. La dezbateri au fost prezenţi, printre alţii, Ioana Lazăr – secretar general Ministerul Educaţiei, cea care s-a ocupat de pregătirea ambelor proiecte de lege, secretarii de stat Sorin Ion – expert în reţeaua şcolară şi în învăţământul preuniversitar, Gigel Paraschiv – responsabil cu învăţământul superior, şi Bogdan Cristescu – cel care se ocupă de examenele naţionale de evaluare şi bacalaureat.

Procentul de maximum 90% se referă la numărul de clase
„Sunt directorul unei şcoli unde avem cinci clase de matematică-informatică, trei de ştiinţe şi una de uman, să zicem. Procentul de 90 % se atribuie pe total sau pe fiecare dintre specializări?”, a dorit să ştie profesorul Ion Gamil, din Dolj.
Ministrul spune că recomandă ca o clasă din zece să fie din alţi elevi decât cei care susţin examenul la Colegiul Naţional respectiv.
„E vorba de total şi aş vrea să să găsim varianta -dacă n-am fost suficient de expliciţi - să judecăm la numărul de clase: dacă ai 10 clase, 10 % să fie o clasă din 10, 20 % să fie două clase din 10, la modul acesta trebuie să ne raportăm”, a precizat ministrul Sorin Câmpeanu.

Profesorii titulari cu fracţiuni de normă pot ajunge la normă întreagă
Fracţiunile de normă au reprezentat un alt subiect de interes. „Au fost discuţii aici despre această titularizare pe jumătate de normă, cum o vedem în continuare? Va exista posibilitatea pentru aceste cadre didactice ca, la un moment dat, să îşi întregească norma şi, dacă da, sub ce formă?”, a întrebat profesoara Mihaela Jianu, din Dolj.
Reprezentanţii ministerului spun că aceşti profesori îşi vor putea completa norma.
„Titularizarea pe jumătate de normă sau pe mai mult jumătate de normă înseamnă că sunt titular pe această fracţiune şi suplinitor pe alta, asta în funcţie de specificul bucăţilor de post respective. Evident că, la momentul la care ai oportunitatea, poţi să devii titular cu normă întreagă”, a arătat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Sorin Ion.

Salarizarea profesorilor, în responsabilitatea Ministerului Muncii
Profesorii au fost interesaţi şi de salarizarea personalului din învăţământ. Ministrul Sorin Câmpeanu a precizat că aceasta nu ţine de Legea Educaţiei, ci este o responsabilitate a Ministerului Muncii. Dascălii i-au mai cerut ministrului să ofere o şansă şi şcolilor din mediul rural, unde mentorii ajung extrem de rar şi, astfel, calitatea educaţiei în mediul rural este mult sub cea din mediul urban.

Cine-i învaţă igienă, administraţie, ierarhie, trezitul dimineaţa?
Radu Pentiuc, profesor la Universitatea din Suceava, a venit cu o propunere primită cu zâmbete de către colegii săi prezenţi la dezbateri.  
„Ar fi foarte interesant dacă băieţii noştri ar face trei, patru luni de armată. Eu sunt convins că, pentru naţiunea noastră, ar fi un pas imens. Ei vor şti igienă - ca să nu fiu mai direct - administraţie, ierarhie, un program cu trezire la 6-7 dimineaţa, în aşa fel încât să le fie mai uşor să ajungă la cursuri când sunt studenţi”, a solicitat profesorul sucevean.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au spus că este o problemă foarte serioasă, dar nu ţine de acest minister.  

Un „maraton” organizat de PNL
„Evenimentul de la Braşov a marcat finalul unui maraton de dezbateri susţinute în ultimele trei săptămâni la nivelul fiecărui judeţ, demers organizat de Partidul Naţional Liberal, cel care şi-a asumat politic proiectul de ţară al administraţiei prezidenţiale, România Educată. Organizaţia judeţeană Braşov a Partidului Naţional Liberal a susţinut în toată această perioadă o serie de întâlniri şi dezbateri în mai multe localităţi ale judeţului, la care au participat cadre didactice, părinţi, elevi, reprezentanţi ai administraţiilor publice locale, dar şi ai mediului de afaceri. Susţinem necesitatea ca viitoarea lege care va reglementa învăţământul preuniversitar să redea demnitatea cadrului didactic, să stabilească cu claritate poziţia şi statutul corpului profesoral în cadrul societăţii şi să creeze toate condiţiile necesare, astfel încât elevul să fie şi să rămână elementul central al actului educaţional”, a declarat Adrian Veştea, preşedintele PNL Braşov.
 
Cinci decizii majore, în urma consultărilor de la Braşov
La final, ministrul Sorin Câmpeanu a anunţat că a luat cinci decizii majore după consultările de la Braşov. Prima este posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională.  
Limba şi literatura română (inclusiv gramatica) va constitui o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.  
Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susţină creşterea calităţii procesului de învăţământ şi profesionalizarea resursei umane. Astfel, vor exista unităţi teoretice, vocaţionale sau profesionale, fără să se mai amestece tipurile de clase.
Procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară.
Integrarea elevilor cu CES în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate.