„Editarea embrionilor umani va fi la fel de populară ca iPhone-ul”

He Jiankui revine în laborator după experimentul controversat de editare genetică ce a şocat lumea. „Sper ca, peste 50 de ani, oamenii să mă amintească drept «Darwin-ul chinez»”, a declarat cercetătorul care a creat în secret primii bebeluşi modificaţi genetic.
Cercetătorul chinez, condamnat la închisoare pentru editarea ADN-ului unor gemene, susţine că va rămâne în istorie drept echivalentul lui Charles Darwin în China, deoarece contribuţia sa ar putea elimina selecţia naturală, potrivit The Telegraph.
He Jiankui a provocat un scandal global în 2018, când a anunţat că a modificat genetic embrionii unor fetiţe gemene, Lulu şi Nana. În urma unei anchete desfăşurate de autorităţile chineze – care a dezvăluit existenţa unui al treilea copil modificat genetic – cercetătorul a fost condamnat la trei ani de închisoare.

De la „Frankenstein-ul Chinei” la „Darwin-ul viitorului” – viziune controversată
He Jiankui a mărturisit că şi-ar dori ca, peste jumătate de secol, să fie recunoscut drept «Darwin-ul Chinei», consolidându-şi astfel reputaţia de „pionier al editării genetice”. Totuşi, declaraţia contrastează puternic cu imaginea publică pe care şi-a câştigat-o după experimentul controversat, când a fost etichetat drept «Frankenstein-ul Chinei» şi condamnat în 2019 pentru practicarea ilegală a medicinei.
Deşi scandalul a stârnit indignare la nivel mondial, He Jiankui este convins că timpul îi va da dreptate. El prezice că, în cel mult doi ani, ţări precum Marea Britanie vor legaliza editarea genetică la oameni, susţinând că această tehnologie ar putea duce la vindecarea unor boli precum Alzheimer şi cancerul.
Potrivit cercetătorului, costurile unei astfel de intervenţii se vor ridica la doar câteva mii de dolari, ceea ce va face ca majoritatea părinţilor să opteze pentru modificarea ADN-ului embrionilor lor.
Între ambiţia de a vindeca Alzheimer şi teama de propriile descoperiri
După eliberarea sa în 2022, He Jiankui s-a întors în laborator, hotărât să-şi reia cercetările pentru a găsi un tratament genetic împotriva Alzheimerului. Cu toate acestea, recunoaşte că este „profund îngrijorat” de posibilele consecinţe ale muncii sale, fără a oferi detalii clare despre natura acestei îngrijorări.
Editarea genetică, care presupune modificarea ADN-ului prin eliminarea sau înlocuirea unor secvenţe genetice, a fost studiată intens în laboratoare şi a inspirat numeroase poveşti SF. Totuşi, aplicarea sa pe oameni ridică în continuare provocări majore de ordin etic şi ştiinţific, fiind interzisă în majoritatea ţărilor.
Cu toate acestea, He Jiankui a sfidat restricţiile şi a realizat controversatul experiment pe embrioni umani. Iar anunţul l-a făcut printr-un videoclip pe YouTube, afirmând că cele două fetiţe chineze, Lulu şi Nana, s-au născut „la fel de sănătoase ca orice alt bebeluş”, însă cu ADN-ul modificat.

De la anonimat la controversă globală
Până în acel moment, He Jiankui fusese un necunoscut în domeniul editării genetice. Provenit dintr-o familie modestă de fermieri din China, s-a remarcat ca un student promiţător şi a obţinut o bursă pentru a studia în SUA, unde a urmat şi un stagiu la prestigioasa Universitate Stanford. Cu toate acestea, nu se număra printre marile nume ale domeniului, iar anunţul său a fost o surpriză totală.
La momentul izbucnirii scandalului, avea doar 34 de ani.
Genele gemenelor au fost modificate în stadiul embrionar folosind tehnica CRISPR, cu scopul de a le face mai rezistente la HIV – virus de care suferea tatăl lor. „Înţeleg că această muncă va fi controversată. Sunt dispus să accept criticile”, a declarat He la acea vreme.

De la cercetător promiţător la deţinut
Reacţiile nu au întârziat să apară. Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Shenzhen, unde He Jiankui lucra, s-a distanţat rapid de experiment. Acesta a fost considerat profund lipsit de etică şi inutil din punct de vedere medical, şi există suspiciuni că părinţii gemenelor nu au fost informaţi suficient despre riscurile implicate.
În 2019, He Jiankui a fost arestat şi condamnat la trei ani de închisoare, instanţa acuzându-l că a desfăşurat „practici medicale ilegale” în scopul „câştigului personal şi al faimei”. Ancheta a dezvăluit că el atrăsese milioane de dolari în investiţii pentru propriile startup-uri din domeniul biotehnologiei.
Cercetătorul a refuzat să vorbească despre perioada petrecută în închisoare.

„Orice pionier sau profet trebuie să sufere”
Cu toate acestea, He Jiankui a declarat că nu are regrete legate de munca sa: „Dacă m-aş întoarce în 2018, aş face totul din nou, exact la fel”.
El consideră că reacţia comunităţii ştiinţifice a fost exagerată, dar nu surprinzătoare: „Am crezut că am ajutat două familii, iar părinţii mi-au fost recunoscători. Nu mă aşteptam ca lumea să reacţioneze atât de negativ. La început, mi s-a părut nedrept, dar acum cred că este corect. Orice pionier sau profet trebuie să sufere”.
Cercetătorul a mai precizat că îşi va cere scuze pentru experimentul său de editare genetică asupra bebeluşilor doar dacă părinţii acestora îi vor solicita acest lucru: „Totuşi, în prezent, ei sunt mulţumiţi de rezultate”.

De la ridiculizare la atacuri fizice
Jiankui He s-a comparat cu Edward Jenner, medicul englez care a descoperit vaccinul anti-variolă şi care, iniţial, a fost ridiculizat. La acea vreme, caricaturiştii satirizau că pacienţii vaccinaţi ar putea dezvolta coarne de vacă.
Anul trecut, He a fost atacat în timp ce se îndrepta spre maşina sa, suferind mai multe răni. Potrivit lui, agresorul i-a pândit biroul timp de o săptămână înainte de a acţiona.
În ciuda reacţiilor negative din partea publicului, cercetătorul susţine că gemenele editate genetic – precum şi un al treilea copil născut dintr-o altă mamă – sunt sănătoşi şi duc o viaţă normală.

7 ani după scandalul CRISPR: He Jiankui visează la o nouă revoluţie genetică
De la încarcerarea sa, terapia genică – un tratament mai puţin controversat, care presupune introducerea unor gene noi pentru a combate bolile – a înregistrat progrese majore. Totodată, editarea genetică a avansat semnificativ în laborator, culminând recent cu crearea unui „şoarece lânos”, un posibil pas spre readucerea la viaţă a mamuţilor lânoşi.
Cu toate acestea, la şapte ani după scandalul provocat de He Jiankui, nu există semne că experimentele de editare genetică umană vor fi reluate prea curând.
China a înăsprit legislaţia în acest domeniu după cazul său, iar această practică rămâne ilegală în majoritatea ţărilor şi este puternic descurajată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
He Jiankui a criticat vehement comunitatea ştiinţifică ce l-a condamnat, acuzând pionierii tehnologiei CRISPR că au irosit miliarde de dolari fără să aducă beneficii reale pacienţilor.
Promisiunea controversată a lui He Jiankui şi de cine este sprijinit
După eliberare, He Jiankui s-a întors în laborator, lucrând la Universitatea de Tehnologie Wuchang din Wuhan – oraşul considerat epicentrul pandemiei. Întrebat despre posibilitatea ca SARS-CoV-2 să fi scăpat dintr-un laborator, a evitat un răspuns clar, susţinând că „nu are nici o idee”.
Activitatea sa online este intensă, iar prezenţa unui fotograf pare să-l însoţească frecvent. Pe platforma X, publică declaraţii controversate alături de imagini din laborator: „Modificarea embrionilor umani va merita cu siguranţă riscul”.
În decembrie 2024, omul de ştiinţă chinez a scris: „Peste 20 de ani, editarea genetică a embrionilor umani va fi la fel de populară ca iPhone-ul”.
Cercetările sale sunt finanţate de companii din China şi Statele Unite, însă nu a dezvăluit numele acestora, susţinând că nu primeşte sprijin de la guvernul chinez. Unul dintre cei care l-au susţinut este antreprenorul american Ryan Shea, o figură cunoscută în industria criptomonedelor, care l-a descris drept un „om de ştiinţă curajos... dispus să sfideze înţelepciunea convenţională”.
Cu toate acestea, He Jiankui insistă că scopul editării genetice ar trebui să fie beneficiul întregii societăţi, „nu doar pentru satisfacerea intereselor unui grup restrâns de oameni bogaţi”.
În prezent, îşi desfăşoară cercetările într-un parc ştiinţific din Beijing, „cu ajutorul unui asistent şi a câtorva stagiari”.

„Primul copil editat genetic după cercetările mele se va naşte în Africa de Sud”
He Jiankui a publicat recent o propunere de cercetare pentru un experiment de editare genetică menit să combată Alzheimer – o boală pentru care nu există încă un tratament eficient. Cercetarea sa vizează o mutaţie genetică despre care se crede că ar putea reduce impactul bolii.
Potrivit documentului, testele vor începe pe şoareci, iar ulterior metoda va fi aplicată şi pe embrioni umani. Totuşi, He subliniază că „niciun embrion nu va fi implantat pentru sarcină”.
Cercetătorul insistă că revoluţia sa genetică este de neoprit. În noiembrie, Departamentul Naţional de Sănătate din Africa de Sud a revizuit ghidurile etice într-un mod care pare să permită editarea genomului, stârnind dezbateri aprinse.
„Primul copil editat genetic după cercetările mele se va naşte în Africa de Sud în doi ani”, a declarat He, prezicând că Marea Britanie, Japonia, Coreea şi Canada îi vor urma exemplul.

„Editarea ADN-ului va elimina Alzheimerul. Vom eradica definitiv cancerul”
În prezent, nu există semne că legislaţiile altor ţări vor fi modificate pentru a permite editarea genetică a embrionilor umani. Totuşi, în 2023, un juriu cetăţenesc din Marea Britanie, format din persoane cu afecţiuni genetice, a votat covârşitor în favoarea acestei tehnologii, într-un proiect organizat de Universitatea din Cambridge.
He Jiankui susţine că guvernele ar trebui să acopere integral costurile acestui tratament, având în vedere impactul pozitiv asupra sistemelor de sănătate. Mai mult, el afirmă că editarea ADN-ului embrionilor nu doar că ar putea elimina Alzheimerul, dar ar putea „eradica definitiv cancerul”.

De ce modificarea genetică „ar putea deveni imposibil de controlat”
Totuşi, tehnologia ridică şi dileme etice majore. Dezvoltarea metodelor de editare genetică a deschis discuţii despre „copiii la comandă” – embrioni modificaţi pentru a avea trăsături fizice, abilităţi atletice sau inteligenţă superioară.
Deşi He Jiankui susţine interzicerea editării genetice în scopuri estetice sau de „îmbunătăţire” umană, el recunoaşte că experimentele sale ar putea perturba procesul natural al selecţiei şi că „ar putea deveni imposibil de controlat”.
În ciuda aspiraţiilor sale de a fi recunoscut într-o zi drept «Darwin-ul Chinei», cercetătorul mărturiseşte o temere profundă: „Sunt îngrijorat că, într-o zi, oamenii nu vor mai fi supuşi evoluţiei darwiniste”.
Dacă acest scenariu se va concretiza, He Jiankui va rămâne, fără îndoială, o figură centrală – fie ca vizionar, fie ca pionier al unei revoluţii riscante.