Ecuaţia spitalelor noi pentru Braşov se schimbă

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a avut vineri, 25 octombrie, o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, aflat într-o vizită de lucru în judeţul Braşov, pentru a discuta despre soluţiile de finanţare pentru construirea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase. Această întâlnire vine după ce, în ultima perioadă, George Scripcaru a avut mai multe discuţii la Ministerul Sănătăţii, inclusiv cu ministrul Alexandru Rafila, pe tema acestui proiect.
După întâlnirea de vineri, cei doi au susţinut o conferinţă de presă, în care au anunţat graficul de implementare al proiectului. Astfel, Alexandru Rafila a menţionat că la finalul acestui an sau la începutul anului viitor ar putea fi semnat contractului de finanţare, apoi va putea începe implementarea proiectului.

Licitaţia este în curs de finalizare. Urmează semnarea contractului de finanţare
„România va construi spitale în continuare -  nu numai din PNRR (Planului de Redresare şi Rezilienţă, n.r.), ci şi din împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii, un împrumut de 2,5 miliarde de euro, pentru mai multe spitale din România la care nu a fost posibilă încheierea contractelor din PNRR. Există toate motivele ca acest proiect început prin PNRR (Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase de la Braşov, n.n.) să continue din această finanţare. Guvernul a precizat într-o hotărâre această posibilitate de finanţare din surse multiple a spitalelor, ceea ce deblochează şi alte proiecte, pentru că nu poţi dintr-o singură sursă să finanţezi toate spitalele care se construiesc în momentul de faţă în România. Aşa că şi Braşovul va fi unul dintre beneficiari. Împrumutul este realizat. După ce se va semna contractul de finanţare şi dacă vor fi încheiate toate procedurile de către Primăria Braşov va putea începe implementarea proiectului”, a declarat Rafila.

Proiect blocat din cauza unei plângeri la Parchetul European
Ministrul a menţionat că unul dintre obstacolele în implementarea acestui proiect a fost „o plângere penală la Parchetul European de care Ministerul Sănătăţii a «beneficiat». Orice astfel de plângere poate întârzia proiectul şi sperăm să avem un punct de vedere favorabil din partea Parchetului European”.
De asemenea, după conferinţa de presă, ministrul a precizat că plângerea ce viza spitalul de la Braşov (reclamaţia a fost că proiectul a fost eliminat de pe lista de finanţare prin PNRR) a fost depusă de fostul primar, Allen Coliban.

„Cred că suntem într-o situaţie bună”
În ceea ce priveşte demersurile făcute de Primăria Braşov, primarul municipiului, George Scripcaru, a declarat că după alegerile locale din iunie „am solicitat să mă întâlnesc cu dumnealui (ministrul Sănătăţii, n.r.). M-a primit de câteva ori, i-am prezentat cam care sunt problemele, dumnealui mi-a prezentat din ce motiv s-a ajuns în această situaţie de blocaj. Ne-am propus amândoi, deopotrivă, să deblocăm acest proiect şi să găsim soluţiile care sunt de implementat. În momentul de faţă, avem o licitaţie în derulare, cu o clauză suspensivă, ceea ce înseamnă că vom încheia contractul în momentul în care va exista finanţarea.  Au fost depuse patru oferte şi sperăm ca în aproximativ o lună să fie anunţat câştigătorul. După aceea o să semnăm contractul de finanţare, aşa cum a spus şi domnul ministru, spre sfârşitul anului. Ar fi foarte bine, dacă nu cel mai târziu la începutul anului 2025. M-aş bucura să fie dumnealui încă ministru să-l semnăm, pentru că ştie toate aceste detalii. Una peste alta, cred că suntem într-o situaţie bună şi mă bucur că am putut să rezolvăm lucrurile în trei luni de zile printr-un dialog direct”.

279 de paturi, valoare estimată - 438.624.196 lei
Valoarea estimată a contractului pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor est de 438.624.196 lei.
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase urmează să fie dezvoltat în zona Bartolomeu (CATTIA), în vecinătatea centurii ocolitoare a municipiului şi a străzii Institutului. Unitatea va avea 279 de paturi, din care 242 în regim spitalizare continuă, 15 la terapie intensivă şi 22 pentru structura de spitalizare de zi, putând fi suplimentate până la 324 în cazuri de necesitate.
Regimul maxim de înălţime va fi Subsol - Parter - 4 Etaje, în cazul corpului A, care adăposteşte sectorul de spitalizare continuă pentru secţiile de boli infecţioase, recuperare respiratorie şi îngrijiri paliative (etajele 1 şi 2), respectiv pneumologie (etajele 3 şi 4).
Corpul B va avea un regim de înălţime Subsol - Parter - 2 etaje şi va cuprinde, la etajele superioare (1 şi 2), secţiile de boli infecţioase digestive, boli infecţioase copii şi un etaj 3 parţial, cu spaţii tehnice.
Corpurile A şi B cuprind, la nivelul parterului, zonele de spitalizare de zi, un centru de diagnostic şi tratament, birouri administrative.
Corpurile C şi D, cu regim de înălţime Subsol - Parter - 2 etaje (dintre care unul tehnic, parţial), vor adăposti compartimentul ATI şi blocul operator la etajul 1, o terasă verde flancată de corpurile de spitalizare şi un etaj tehnic parţial. La nivelul parterului vor fi zonele ambulatorii, publice şi de învăţământ.
Spitalul va fi împărţit pe următoarele specialităţi medicale: două secţii de pneumologie pentru adulţi; o secţie pneumologie pentru copii; o secţie clinică de boli infecţioase pentru adulţi; o secţie de boli infecţioase pentru copii; un compartiment HIV/SIDA adulţi; un compartiment îngrijiri paliative; un compartiment de recuperare medicală respiratorie; un compartiment de cardiologie; un compartiment de chirurgie toracică; o secţie de anestezie şi terapie intensivă.
Proiectul include şi amenajarea a 276 locuri de parcare (79 la nivelul parcajului subteran şi 197 la sol) şi a 12.313,5 m.p. de zone verzi.

Proiectul Spitalului Regional, în discuţii  
În timpul conferinţei, Ministrul Sănătăţii a fost întrebat şi de proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgenţă, ce ar urma să se construiască tot pe strada Institutului (pentru realizarea căruia demersurile au fost începute în urmă cu mulţi ani, iar în anul 2018 a fost emis chiar un ordin al ministrului Sănătăţii prin care a fost aprobată structura unităţii). Acesta a amintit că după anul 2020, conducerea Primăriei Braşov a schimbat abordarea şi a mers la Ministerul Sănătăţii cu o propunere de spital  mai mare decât cel gândit iniţial, iar valoarea investiţiei era estimată la 500 de milioane de euro.
„Eu sprijin orice investiţie, dar când se prezintă un proiect de 500 de milioane de euro fără TVA... Sunt spitale regionale. Nu putem să facem peste tot câte un spital regional. Braşovul trebuie să aibă spitale noi, dar să fie dimensionate conform nevoii serviciilor de sănătate şi resursei umane calificate disponibile. Aceste lucruri i le-am comunicat în timpul celor două întâlniri cu fostul primar al Braşovului. Mie mi se par multe 1.000 de paturi, având în vedere că spitalele regionale de urgenţă care se construiesc acum au 850 de paturi. Un spital nou, judeţean, este necesar”, a declarat Rafila.
Pe de altă parte, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că în primă fază va fi construit Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase, apoi „ne vom ocupa şi de celălalt”. De asemenea, el a amintit va discuta despre proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov, Roxana Mînzatu (eurodeputat PSD), după ce aceasta va prelua mandatul de comisar european, pentru a se găsi soluţii de finanţare.